Duminică, 7 iunie 2026, o zi obișnuită de început de vară…
Cuiburile berzelor freamătă de ciripitul vesel al puilor care dau zgomotos din aripi vrând să ia urma părinților plecați să le aducă de mâncare, dar cum nu reușesc să se înalțe spre cer se mulțumesc să stea la taifas între ei și să-i aștepte cu bucate alese, dar mai ales cu sfaturi pentru viață. Va veni, în scurt timp, vremea când vor învăța să zboare sub privirile grijulii ale părinților, pentru ca în toamnă să-i însoțească în marea călătorie spre țările calde, spre un nou tărâm unde vor migra spre a reveni în primăvară la cuiburile pe care le-au părăsit.
La fel ca păsările cerului și oamenii și-au început ziua liniștiți, unii ies din casă în straie de sărbătoare și se grăbesc să calce pragul Casei lui Dumnezeu, să spună o rugăciune pentru feciorul plecat în țări străine, alții își scot copiii la o plimbare cu ponei sau la alte activități în aer liber, care implică animale sau în spații de joacă, mulți aleg să meargă la o cabană la munte, iar unii aleg să se odihnească și să se pregătească pentru o nouă săptămână de muncă.
În ciuda vremii frumoase care te atrage ca un magnet să ieși undeva la plimbare, câteva sute de oameni au ales să-și îndrepte pașii spre sala spațioasă a Casei de Cultură a comunei Zamostea unde a avut loc un eveniment inedit, momentul lansării Galeriei Oamenilor de Seamă de pe Valea Siretului, care își duce molcom apele de la izvoarele aflate în Obcinile Bucovinei, în apropierea localității Șipotele pe Siret, iar după ce scaldă mai multe localități din Bucovina de nord, coboară maiestos la vale formând o vale largă în preajma comunei Zamostea, unde m-am născut și am copilărit. Nu pot uita zilele frumoase de vară când mă luau bunicii „pe Siret”, unde duceau cânepa la topit, iar în vreme ce ei munceau, străduindu-se s-o stivuiască cu grijă sub apă, noi ne scăldam sau ne jucam, desfătându-ne cu priveliștile frumoase din jur și mai ales cu clipocitul apei care ne mângâia cu harul ei divin.
Ideea Galeriei Oamenilor de Seamă aparține profesorului Ioan Ițco, care s-a născut în satul Poiana din comuna Zvoriștea, aflat în apropierea satului meu natal. Până în prezent a deschis expoziții cu Galeria Oamenilor de Seamă în mai multe localități din România și nordul Bucovinei, între care în Iacobeni, Ciudei, Cernăuți, Oprișeni, Herța, Budineț și altele.
Manifestarea culturală a adunat la Zamostea sute de oameni din comună și localitățile învecinate, cadre didactice, oameni de cultură, cărora li s-au adăugat peste 50 de invitați din nordul Bucovinei, devenind un moment de manifestare a identității naționale a românilor de pe tot cursul râului Siret, de promovare a valorilor naționale, ale limbii și culturii române, care au fost, sunt și trebuie să rămână sfinte pentru toți românii, indiferent de locul unde s-au stabilit și trăiesc. Între invitați s-au numărat distinsul profesor doctor în istorie Alexandru Simion, unul dintre cei mai cunoscuți istorici medieviști contemporani, profesoara Cristiana Mateiciuc, fostă colegă la liceul de cultură generală din orașul Siret, fost inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al capitalei, profesoara Lilia Govornean, președinta ACDERU, însoțită de cadre didactice și elevi de etnie română din Ucraina, profesorul Radu Petrașescu, directorul Liceului Nr. 1 din Ciudei, însoțit de un grup de dansatori care au ridicat sala în picioare și au umplut-o cu farmecul aplauzelor menit să stoarcă lacrimi de bucurie, directoarea Școlii din satul Budineț, comuna Ciudei și profesoara Floarea Andrieș, sora regretatului academician, poet și prozator Grigore Bostan, unde în iarna care a trecut am fost invitați la o frumoasă activitate culturală în cadrul căreia a avut loc un schimb de opinii cu cadre didactice de la Școala gimnazială Zamostea, profesoara Cazac Gabriela, inspector școlar de limba și literatura română la Inspectoratul Școlar Județean Suceava, fostul meu profesor de matematică Spiridon Beldian, singurul dintre dascălii de la școala gimnazială care mai este în viață, fost director peste 20 de ani la Școala Gimnazială Zamostea, profesor doctor în geografie Ioan Stan, care mi-a fost dascăl la Liceul Teoretic Siret, omul de afaceri Costel Ungurașu, mare susținător al acțiunilor de promovare a românismului, scriitori, jurnaliști, pictori, între care pictorul Ioan Bodnar din Rădăuți, care mi-a oferit un superb tablou, profesorul Constantin Bulboacă, scriitor, președintele Cenaclului „Nicolae Labiș” din Fălticeni, însoțit de un grup de maeștri ai condeiului care fac parte din cenaclu, între care profesoara Maria Crețu, poetă, soțul dânsei, Puiu Crețu, care ne-a încântat cu flautul său fermecat, Marinel Dănilă, un maestru al fotografiei, poetul Costel Befu din Dolhești, urmaș al hatmanului Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare, și mulți alți invitați din comună și localitățile din jur. O mare încântare a fost prezența „ducesei” de Pătrăuții de Jos, profesoara Eleonora Schipor, prietena celor „trei mușchetari”, pe care i-a condus la mănăstiri, școli și muzee cu obiecte tradiționale românești, le-a prezentat personalități de seamă care fac cinste românilor din nordul Bucovinei, domnia sa a venit la festival însoțită de o prietenă comună, scriitoarea Rodica Zegrean, care păstrează cărțile mele în biblioteca din Prisăcăreni (Adâncata) ca pe niște sfinte icoane, semn al respectului și prețuirii pe care le poartă atât nouă, cât și Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Întâlnirea a început pe sunetele atât de dragi nouă ale Imnului Național care a ridicat sala în picioare, acesta fiind interpretat cu căldură și entuziasm de toți participanții. Când s-au pierdut în neguri și ultimele ecouri ale vibrantului cânt al românilor de pretutindeni, domnul Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea, a deschis ședința solemnă a Consiliului comunal, fiind prezenți 9 din cei 11 consilieri, care au aprobat în unanimitate propunerea de a mi se acorda titlul de cetățean de onoare. Inițiativa a aparținut domnului primar Vasile Haliuc, care a fost organizatorul evenimentului, căruia îi aduc cele mai alese mulțumiri pentru recunoașterea activității pe care o desfășor de peste două decenii pe tărâm literar.
Mulțumesc de asemenea tuturor celor care au luat parte la eveniment pentru că au primit cu aplauze și entuziasm oferirea diplomei de cetățean de onoare, privilegiu care mă obligă să continui munca pentru a oferi cititorilor mei atât din comuna natală, cât și românilor de pretutindeni, noi opere literare care să trezească interes, pentru a fi căutate și citite cel puțin la fel ca cele scrise până în prezent. Cu promisiunea cu voi ține și mai strâns legătura cu meleagurile natale, am oferit un set din Epopeea Ștefaniană „Cavalerii Crucii”, domnului primar Vasile Haliuc, și alte două seturi doamnei Zosin Alina, directorul Casei de Cultură și a bibliotecii de care mă leagă atâtea amintiri plăcute, neputând uita vremurile copilăriei când mergeam pe jos mai bine de 2 km pe ulițele prăfuite și adesea noroioase ale satului ca să ajung la bibliotecă pentru a căuta noi comori ascunse între coperțile cărților frumos orânduite pe rafturi.
Au urmat noi momente emoționante marcate prin luările de cuvânt ale personalităților care au luat parte la eveniment, fiecare dintre vorbitori remarcând modul deosebit de organizare și rolul preponderant al acestui festival, acela de catalizator în identificarea și promovarea personalităților de pe Valea Siretului, a păstrării identității naționale printr-o mai bună cooperare și schimb de experiență între școlile din România și Ucraina. În alocațiunea sa, istoricul medievist Alexandru Simion, cercetător științific la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, autorul a numeroase cărți și studii științifice, îi informează pe participanți că „Andrei Breabăn este pentru mine o moștenire de la profesorul Ioan – Aurel Pop, care mi l-a recomandat și asta spune tot, mai bună recomandare nu cred că poate avea. Trăim într-o vreme în care lumea fie simplifică istoria făcând-o o pajiște de miei, fie o complică exagerat și o bagă în seriale de maxim 5 minute pe TikTok. Andrei Breabăn este un romancier care scrie ca un istoric, ceea ce este un mare lucru, nu mai avem așa ceva din anii 60-70. Pentru noi ca istorici este o onoare să avem oameni, e drept tot mai puțini cum este domnia sa, care duc mai departe informația de debut și o răspândesc. Și pot să mai adaug doar atât, văd aici o comunitate adunată în jurul unor idei prin care își prețuiesc oamenii, lucru care este rar, tot mai rar în această țară. Nu pot decât să felicit deopotrivă primăria și pe proaspătul cetățean de onoare pentru munca lor și le urez mult succes în continuare.”
Profesoara Cristiana Mateiciuc și-a exprimat bucuria de a lua parte la o manifestare atât de reușită, organizată în spiritul promovării spiritualității românești, apreciind numărul mare de persoane participante și, în special copiii deosebit de talentați din nordul Bucovinei care au venit la festival, pe care i-a întâmpinat de dimineață și i-a condus să viziteze Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul Satului Bucovinean din orașul Suceava, oferindu-le informații privind cele două obiective vizitate, semn că înfrățirea între școlile din România cu școli din nordul Bucovinei începe să dea roade. A adresat calde mulțumiri și felicitări primăriei comunei Zamostea și autorului Epopeei Ștefaniene care a fost pionul care a declanșat acțiunea, de asemenea profesorului Ioan Ițco, care se află în spatele acestor întâlniri și manifestări culturale, Galeria Oamenilor de Seamă de pe Valea Siretului fiind un bun prilej de a identifica și promova personalitățile neamului românesc.
Profesoara Lilia Govornean îi informează pe participanți că „dacă răsfoim filele istoriei constatăm că ne cunoaștem cu fiecare în parte. Mă bucur foarte mult că astăzi am ajuns aici, pe meleagurile comunei Zamostea, unde nu am mai fost niciodată. Datorită domnului profesor Ioan Ițco l-am cunoscut și pe domnul Andrei Breabăn, vreau să mulțumesc pentru participarea domniei sale la activitatea noastră din 18 mai 2026, în cadrul căreia am organizat un popas istoric unde am vorbit despre 18 personalități istorice, care ne reprezintă, pentru că, dacă nu ne cunoaștem istoria nu vom exista ca popor. Am avut oaspeți de onoare, pe domnul Andrei Breabăn care ne-a povestit despre romanul său istoric și ne-a răspuns la câteva întrebări despre ce l-a determinat pe domnia sa să scrie despre Ștefan cel Mare. Am venit astăzi la dvs.cu o mare bucurie, fiind însoțită de un grup de profesori și elevi pe care îi veți vedea mai târziu. Îi mulțumesc și doamnei Cristiana Mateiciuc, inspector școlar la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu care colaborez în domeniul proiectelor educaționale pentru elevi și cadre didactice, încă din anul 2019, fiind președinta ACDERU, sunt și metodist formator la Institutul Postuniversitar de perfecționare a cadrelor didactice, îmi iubesc limba, sunt și autoarea a 55 manuale de limba și literatura română din care învață copiii români limba română și literatura română. Iubim ce avem mai scump, tradiții, obiceiuri, și de aceea vă mulțumesc încă o dată că m-ați invitat la acest eveniment. Îi mulțumesc și doamnei Corina Beldianu, căreia i-am adus o diplomă, pentru că în data de 16 mai a fost semnat la Cernăuți un parteneriat între școala pe care o conduce dumneaei și asociația noastră. Să fie ziua de azi un prilej de discuții, de schimb de opinii și de bucurie. Să ne trăiască limba maternă, să trăim noi ca popor!”
Un alt vorbitor care s-a remarcat prin cuvinte emoționante a fost profesorul Radu Petrasescu, directorul Liceului Nr. 1 din Ciudei, care a făcut referiri îndeosebi la profesorul Ioan Ițco pe care îl consideră cel mai iubit dintre români în comunitatea românească din nordul Bucovinei, un om care pentru cei peste 50 de ani de când bate drumurile Regiunii Cernăuți din Ucraina ar merita titlul de erou național.
S-au mai remarcat la cuvânt pictorul Ioan Bodnar, omul de afaceri sucevean Costel Ungurașu, profesorul Ioan Stan din Siret, profesoara Eleonora Schipor din Regiunea Cernăuți, scriitori din zona Fălticenilor care fac parte din Cenaclul „Nicolae Labiș”, cât și alți vorbitori care au evidențiat rolul culturii în păstrarea identității de limbă și neam.
Domnul Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea a prezentat personalitățile de pe Valea Siretului din Galeria Oamenilor de Seamă cuprinzând tablourile expuse pe perete, iar pentru cei decedați a fost oficiată o slujbă de pomenire de către preoții prezenți la festival.
Manifestarea a continuat cu o vizită la Mănăstirea cu hramul „Sfântul Nicolae” din Bălinești, comună învecinată cu Zamostea. Ctitorie a boierului Ioan Tăutu, cel mai de seamă logofăt al voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, devenită recent mănăstire de maici, biserica mănăstirii își ridică semeață turla spre cer, dezvăluindu-se privitorilor printr-o notă de inedit față de celelalte lăcașuri de cult construite în Moldova în secolul al XV-lea; pe lângă inspirația locală, logofătul a folosit la ctitoria sa de la Bălinești idei originale aduse din soliile în care a fost trimis de voievod în Polonia și alte țări europene.
Un nou buchet de flori așezat cu dragoste și pioșenie pe altarul sfânt al culturii și identității naționale, evenimentul cultural din 7 iunie 2026 desfășurat la Zamostea, va rămâne izvor din care vor înflori noi și frumoase acțiuni de promovare a limbii, tradițiilor și istoriei poporului român, al înfrățirii cu școli din nordul Bucovinei și cu cealaltă Românie de peste Prut, numită impropriu Moldova, prilej de întâlnire și cunoaștere între oameni de cultură și învățământ. Sunt mândru că împreună cu prietenul meu, profesorul Ioan Ițco, ne-am aflat în centrul acestei prestigioase manifestări culturale și aducem calde mulțumiri și omagii tuturor celor care au organizat și găzduit acest eveniment deosebit, în frunte cu inițiatorul și sufletul acestuia, primarul comunei Zamostea, domnul Vasile Haliuc.
Duminică, Anul Domnului 2026, ziua a 7-a a lunii Cireșar, Zamostea a devenit un nou centru al spiritualității românești, al românilor de pretutindeni!
Galeria oamenilor de seamă Zamostea – YouTube :
https://www.youtube.com/watch?v=vRE0gqpq80E
Andrei Breabăn, scriitor și jurnalist, membru UZPR
