Persoanele cu vârste medii nu-și mai găsesc de lucru

Deși datele statistice arată ca rata șomajului înregistrată la nivelul județului este în continuă scădere, cea mai afectată de șomaj rămâne în continuare categoria de vârstă 40-49 de ani, reprezentând 28% din totalul de șomeri înregistrați în baza de date a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Suceava.
Această situație are drept cauze restructurările economice din plan local, opțiunea angajatorilor de a încadra tineri și pregătirea profesională neadaptată la cerințele pieței muncii.
Potrivit directorului executiv al AJOFM Suceava, Constantin Șuvăr, șomerii cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani, deși se confruntă cu o educație și cu calificări dobândite într-un alt sistem, sunt foarte motivați în a se recalifica. Cei care nu reușesc să se angajeze se lovesc de problemele actualului sistem: provin din mediul rural, au posibilități foarte reduse de angajare în localitatea de domiciliu, nu au mijloace de transport în comun la ore care să le permită respectarea unui program de lucru sau de formare profesională, nivelul de salarizare oferit de angajatori acoperă cu greu cheltuielile necesare.
În ceea ce privește categoria tinerilor cu vârste de până la 25 de ani, factori precum lipsa de experiență și mobilitate profesională, dobândirea unor calificări care nu sunt cerute pe piața muncii sunt răspunzători pentru neîncadrarea acestora pe piața muncii.
„Tinerii șomeri suceveni acuză tendința unor angajatori de a prelungi nejustificat de mult perioada de lucru de probă, angajatorii invocând dezinteresul pentru muncă al tinerilor, slaba lor pregătire profesională și pretenții salariale fără acoperire”, a declarat directorul Constantin Șuvăr.
În cursul anului 2007, în județul Suceava, și-au găsit un loc de muncă 12.325 de șomeri, dintre care 3.002 tineri sub 25 ani, 3.265 cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 ani, 2.837 persoane cu vârsta peste 45 de ani, 6.854 persoane din mediul rural și 5.471 din mediul urban.
„Ocuparea mai mare în mediul rural față de mediul urban, în cursul anului 2007, ne îndreptățește să considerăm că persoanele din această categorie au ales să participe la oportunitățile oferite de măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă ca alternativă la agricultura de subzistență”, este de părere directorul Constantin Șuvăr.