Șirag complet de Masters 1000!

Simona nu a mai mers până la capăt de data asta. Ca în bancul ăla, a ajuns până la ultimul zid, apoi a luat-o înapoi. E doar haz de necaz, nu reproș. Dar întotdeauna regretul de a pierde de la minge de meci e mai mare decât dacă ar fi pierdut clar. Când meciul a devenit prea fizic, a simțit că va pierde, fără a uita de spectacol. Stă mărturie acel punct câștigat prin tweener, o execuție relativ neobișnuită în circuitul feminin. A urmat o retragere logică de la New Haven, iar acum numărăm zilele până la US Open. La băieți, pot spune că a fost cel mai slab meci al lui Federer din cele pe care le-am văzut eu! Și am văzut inclusiv acea finală de la Roland Garros, cu Rafa, în care Roger a adunat doar patru game-uri, iar la declarația de pe teren a simțit nevoia să le confirme spectatorilor că da, e tot el, nu vreo sosie! Atunci nivelul lui Rafa a fost monstruos, de data asta Roger a făcut praf meciul. Aproape 40 de neforțate în două seturi, patru duble greșeli din care trei la 40-40 (!), puncte după puncte irosite la fileu, inclusiv cu smash-ul, pentru ca ultimul game să i-l pună pe tavă lui Nole, cu trei mingi în fileu și una afară! N-am explicație, o refuz pe cea legată de vârstă, mai bine să așteptăm US Open. Cât despre Djokovic, devine singurul care câștigă peste tot la turneele de Masters, Cincinnati fiind singurul care-i lipsea din panoplie. Probabil nici nu va fi egalat în timpul carierei sale, căci lui Federer îi lipsește Monte Carlo, acolo unde nici nu mai participă, în timp ce Nadal n-a câștigat în două locuri, la Miami și Paris.
Două vorbe și despre fotbal. Atunci când prevedeam o dublă de play-off european între CFR Cluj și Legia, foloseam cuvântul ”formalitate” pentru meciurile cu Alashkert, respectiv Dudelange. Chiar dacă s-a verificat în cazul clujenilor, acest cuvânt ar trebui retras din vocabularul fotbalistic. Polonezii au fost eliminați de luxemburghezi, iar acum CFR are o șansă enormă de a accede în grupe, chiar dacă nu va fi o… formalitate! În ceea ce-o privește pe FCSB, cred că a trecut ce-a fost mai greu, adică un gol de aur cu Hajduk, reușit în prelungiri de mereu același Gnohere. Când acesta a marcat, cineva pe nume Negoiță a sughițat mult, foarte mult…