România, a patra cea mai coruptă țară din UE potrivit topului Transparency International

România se situează în Uniunea Europeană pe locul 24 din 28 în ceea ce privește percepția privind corupția, scorul României scăzând cu un punct în 2018 comparativ cu anul anterior, potrivit unui raport anual al organizației Transparency International.
Organizația Transparency International a prezentat marți raportul anual privind Indicele de Percepție a Corupției (IPC) la nivel global, gradul de corupție în sectorul public fiind stabilit prin consultarea unor experți și oameni de afaceri din cele 180 de țări incluse în analiză.
Potrivit clasamentului pe anul 2018 privind corupția realizat de Transparency International, România se situează pe locul 61 la nivel mondial, având 47 de puncte, în scădere de două poziții față de 2017.
Indicele Transparency International folosește o scală de la 0 la 100, în care 0 puncte înseamnă un grad extrem de ridicat de corupție, iar 100 de puncte, lipsa corupției.
La nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene, România se situează pe locul 24, înaintea Ungariei (46 de puncte), Greciei (45) și Bulgariei (42 de puncte).
„Deși România și Bulgaria au realizat unele progrese în ultimii ani în raportul IPC, ambele au înregistrat o scădere de un punct într-un an marcat de un scandal major de corupție în Ungaria și proteste anticorupție masive în România”, notează Transparency.
Grecia a pierdut trei puncte din 2017 și până astăzi, în timp ce punctajul Ungariei a scăzut cu opt puncte în ultimii cinci ani.
Cu un scor mediu regional de 66 de puncte din 100, UE și Europa de Vest rămâne cea mai bine clasată regiune în ceea ce privește percepția privind corupția, însă în ultimii ani s-au înregistrat evoluții îngrijorătoare ce problema corupției rămâne una majoră chiar și în această regiune.
Un raport al Consiliului Europei a confirmat că membrii ai instituțiilor democratice europene au fost beneficiari ai unui scheme de spălare de bani inițiată de oficiali de la Baku cu scopul îmbunătățirii imaginii internaționale a Azerbaijanului.
Mai mult, în unele țări europene au venit la putere lideri politici cu tendințe populiste, care exploatează temerile cetățenilor pentru a-și justifica maniera nedemocratică de guvernare.