Competiție sau dușmănie?

În principiu, în indiferent care sport, cu cât competiția este mai îndârjită, cu atât spectatorul este mai mulțumit. Sigur că acolo unde sunt în joc fie sume enorme, fie orgolii nemăsurate ori glorie asigurată, spectacolul în sine este cel mai adesea surclasat de lupta pentru adjudecarea trofeului. Nu e rău nici așa, chiar dacă în loc de extaz în fața realizărilor de excepție avem parte de tensiune. De neînțeles sunt însă competițiile în care rivalitatea este dusă mult dincolo de limitele sportivității, lucru de care avem parte parcă mult mai des și mai încrâncenat în ultima vreme. Un foarte recent exemplu ne-a venit alaltăieri, în cursa de Formula 1 desfășurată pe circuitul de la Barcelona, unul în care depășirile se fac foarte greu, dovadă și că în ultimii 25 de ani, de 23 de ori cursa a revenit unuia din cei doi piloți care au luat startul de pe prima linie a grilei de start. Anul ăsta, așa cum era lesne de presupus, de pe locurile 1 și 2 au pornit cei doi piloți Mercedes, Lewis Hamilton și Nico Rosberg. În mod firesc, rivalitatea dintre ei este mare, fiecare considerând că merită titlul de campion mondial, pe care de altfel l-au cam monopolizat de ceva vreme, de când Mercedes-ul nu are rival la acest nivel. Practic, bătălia la piloți se duce doar pentru locul 3, iar la mașini pentru locul 2. Greșesc, la piloți e diferit: se duce și pentru locul 1, dar numai între Lewis și Nico. Duminică, după startul bun, Lewis a lăsat o portiță, iar Nico a profitat și l-a depășit în a doua curbă, culmea, pe exterior. Numai că după a treia curbă, Lewis a intrat și el în depășire, părând să revină pe locul 1. Și tocmai când să o facă, Nico l-a înghesuit la marginea pistei, apoi i-a forțat chiar ieșirea în afara acesteia. Ajuns cu roțile din dreapta pe iarbă, Lewis a derapat, s-a răsucit, l-a prins și pe Nico și amândoi au ieșit definitiv din cursă. Alergaseră câteva secunde. De aici, o sumă întreagă de speculații, de acuzații, și evident un scandal în interiorul echipei. A fost o întâmplare, totuși. Da, dar una care mocnea de multă vreme și care se decontează cu zeci de milioane de euro la sfârșitul sezonului. Fiindcă una e să fii campion mondial, și alta e să fii pe locul 2, atât pe podium, cât și în interiorul echipei. Este, dacă vreți, motivul pentru care Ibrahimovici n-a putut niciodată să joace cu adevărat la Barcelona, unde toți îi făceau jocul Piticului.