Despre agheasmă

Ce înseamnă cuvântul „Agheasmă”?
Cuvântul este grecesc (aghios) și înseamnă Sfințire. La noi, prin agheasmă se înțelege atât apă sfințită, cât și slujba pentru Sfințirea ei.
De câte feluri e Agheasma în înțelesul ei de slujbă?
De doua feluri: mare și mică. Cea mica se mai numește în popor și sfeștanie, care înseamnă luminare, sau slujba luminilor, pentru ca la început se înțelegea prin ea Agheasma cea mare, care se săvârșește la Bobotează, sărbătoare numita și ziua luminilor sau a luminării, deoarece atunci se botezau catehumenii.
Când se săvârșește Sfințirea cea mică a apei?
În biserică, de regulă la fiecare zi întâi a lunii, iar în case, oricând cer credincioșii, mai ales în zilele de miercuri și vineri dimineața. Când preoții, potrivit hotărârilor Sf. Sinod merg să boteze casele credincioșilor, aceștia sunt datori să-i primească pe preoți cu bucurie și cu dragoste, deoarece preoții aduc binecuvântarea și ajutorul lui Dumnezeu asupra casei și a familiei lor, prin apă sfințită cu care-i stropesc.
Dar Sfințirea cea mare a apei când se face?
La Bobotează, atât în ajun, când se sfințește apa cu care preoții botează apoi casele creștinilor, cântând troparul Botezului: „În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne…”, cât și în însăși ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, când se sfințește apa pe care o iau creștinii pe la casele lor pentru tot anul.
De ce se spune „Sfințirea cea mare a apei”?
Pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind Sfințită printr-o îndoită chemare a Sf. Duh în cursul rugăciunii de sfințire, iar Sfințirea are loc în însăși ziua în care Mântuitorul a sfințit apele, botezându-Se în Iordan. De aceea, și slujba Agheasmei mari este mai lungă și mai sărbătorească decât a Agheasmei mici, iar cântările și rugăciunile ei pomenesc și preaslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în Iordan.