Senatorul AUR de Suceava Virgiliu Vlăescu i-a solicitat premierului României, Ilie Bolojan, să anunțe public ce soluții are pentru a reduce proporția taxelor în prețul motorinei. Într-o interpelare transmisă premierului, senatorul Virgiliu Vlăescu spune că prețul petrolului este singurul care a scăzut în ultimii 20 de ani, el arătând că în aprilie 2026, prețul țițeiului Brent a scăzut la aproximativ 85 – 89 de dolari pe baril, după ce a atins valori mai ridicate, ca urmare a redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu.
„În anul 2006, prețul petrolului era în plină ascensiune, depășind pentru prima dată pragul de 70-75 de dolari pe baril în vara acelui an, un nivel considerat foarte ridicat la acea vreme, în comparație cu prețurile din anii ’90 sau începutul anilor 2000, care erau mult sub 40-50 dolari. Se pune fireasca întrebare: De ce prețul benzinei în 2008 în România era în jur de 4 lei, iar acum se zbate în jur de 9 lei, cu fluctuații pe care le simțim zilnic? Acest lucru se datorează în principal fiscalității ridicate, cursului valutar, costurilor operaționale și evoluțiilor geopolitice, taxele reprezentând o parte majoritară din costul final”, a precizat Vlăescu.
El a arătat că cea mai mare parte din prețul de la pompă este formată din taxe și accize, nu din valoarea brută a carburantului, iar în ultimii ani, accizele la motorină au crescut constant, inclusiv în anul 2024, când au avut loc majorări în două etape.
„Dacă în 2006 fiscalitatea pe carburant era mai redusă, în prezent ea constituie <axul> în jurul căruia se calculează prețul, făcând ca prețul la pompă să crească chiar și atunci când cotațiile petrolului sunt relativ stabile. Am ajuns aici pentru că politica neîntreruptă de sărăcire și dezindustrializare a țării a continuat din 1990 încoace. Asta se reliefează și în datele economice care apar mai aproape în fiecare săptămână. Inflația rămâne șocant de mare, iar puterea de cumpărare a omului de rând slăbește. Mai mult, SUA caută parteneri pentru stimularea economiei în alte țări, iar România nu apare printre ele. România a sacrificat avantajele economice pe care le avea, abandonând astfel suveranitatea economică a țării. Termocentralele le-am închis. La fel minele, câmpurile petrolifere și exploatarea gazelor naturale”, a completat senatorul AUR de Suceava.
În final, el a atras atenția că există riscul că în acest ritm, România să devină cea mai „săracă” țară din Uniunea Europeană până în 2030.
