Senatorul AUR de Suceava, Virgiliu Vlăescu, a solicitat Guvernului aplicarea în România a normei europene privind transparența salarială. Virgiliu Vlăescu i-a transmis o interpelare premierului interimar, Ilie Bolojan, prin care îi explică acestuia că potrivit unui sondaj privind nivelul de pregătire al companiilor și percepțiile angajaților în contextul Directivei europene privind transparența salarială, România intră în era transparenței cu un deficit de încredere între angajați și angajatori. Vlăescu arată că potrivit studiului, 76% dintre angajatori recunosc existența unor diferențe salariale între persoane aflate pe roluri comparabile și le explică prin factori precum performanța, experiența profesională sau negocierea individuală. El a mai spus că în același timp, 59% dintre angajați consideră că există diferențe salariale nejustificate și doar 27% declară că au un nivel ridicat de încredere în echitatea sistemului salarial. „Directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială are impact începând cu 1 ianuarie 2026, iar termenul maxim până la care statele membre trebuie să o implementeze în legislația națională este 7 iunie 2026. Este necesar să fie regândite politicile, procesele și instrumentele de resurse umane, astfel încât să se conformeze reglementării și, mai ales, să poată oferi angajaților răspunsuri precise la întrebări precum: cum se stabilește pachetul salarial, unde se poziționează în grila companiei sau în raport cu posturi echivalente”, a spus Vlăescu.
El a adăugat că angajatorul trebuie să ofere salariaților, la cerere, informații legate de criteriile utilizate pentru stabilirea salariului, precum și despre nivelurile medii ale salariilor pentru angajații care desfășoară aceeași muncă sau muncă de valoare egală, defalcate pe gen. Scopul principal al directivei este de a combate discriminarea salarială dintre femei și bărbați, dar și alte forme de inechitate.
„Directiva stabilește o serie de informații detaliate pe care angajatorii trebuie să le pregătească cu regularitate și care privesc diferențele de remunerare în cadrul companiei între femei și bărbați. În funcție de rezultatele acestor parametri raportați, mai precis de diferențele cu privire la nivelul mediu de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin, angajatorii ar putea fi obligați să ia o serie de măsuri de remediere cu privire la remunerația propriilor salariați, cu implicarea reprezentanților salariaților sau a sindicatelor, după caz”, a mai adăugat senatorul AUR de Suceava.
El a spus că directiva nu se limitează la salariul de bază, ci vizează întregul pachet de recompense, iar toate componentele acestuia trebuie să fie guvernate de criterii clare, obiective și nediscriminatorii.
