Modernizarea educaţiei şi minimum 6% PIB în perioada 2008 - 2012, prin pactul PNL pentru educaţie

Pactul liberal pentru educaţie cuprinde şapte obiective printre care modernizarea sistemului de educaţie în perioada 2008 - 2012, asigurarea pentru următorii patru ani a unui minim de 6% din PIB, descentralizarea sistemului de învăţământ, toate regăsindu-se în noul pachet de legi ale educaţiei.
  Potrivit pactului asumat de PNL, primul obiectiv vizează modernizarea sistemului de educaţie în perioada 2008 - 2012. PNL se angajează să modernizeze sistemul de educaţie pentru a da coerenţă parcursurilor şi opţiunilor individuale, pe baza unei curricule orientată şi construită pe asigurarea competenţelor cheie, dar unitară, pentru a asigura egalitatea de şanse într-un sistem naţional.

De asemenea, în perioada 2008 - 2012, liberalii asumă un minimum de 6% din PIB pentru educaţie, pentru a asigura sistemului de învăţământ o bază solidă de funcţionare. "Garantăm că sistemul de educaţie va fi finanţat constant, în funcţie de obiective clare, care au, în conformitate cu nevoile şi aspiraţiile lor, în baza unui cadru legal care să pună elevul, respectiv studentul, în centrul sistemului de educaţie", se precizează în al doilea punct al pactului.

Un alt punct din pactul naţional pentru educaţie propus de liberali vizează asigurarea condiţiilor pentru funcţionarea învăţământului obligatoriu, format din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, ceea ce înseamnă o educaţie garantată şi gratuită de 13 ani. Garantarea gratuităţii şi accesibilităţii şi pentru învăţământul liceal.

PNL defineşte în pact politica de resurse umane. Astfel, "resursa umană reprezintă instrumentul prin care sistemul de educaţie devine calitativ şi competitiv şi se creează premisele ca societatea civilă, părinţii şi autorităţile locale să participe, în mod activ, la desfăşurarea procesului de educaţie. Plasarea şcolii în centrul vieţii comunităţii este modalitatea prin care se poate realiza parteneriatul cu toţi factorii interesaţi".

De asemenea, un al punct vizează descentralizarea sistemul de învăţământ.

"Adaptarea principiului finanţarea urmează elevul în învăţământul preuniversitar, aplicat printr-un sistem coerent şi transparent de indicatori de referinţă şi de corecţie, va asigura un sistem de educaţie bine fundamentat financiar şi stabil. Pentru realizarea descentralizării se va aplica transferul de competenţe către unitatea de învăţământ şi către autorităţile locale. În învăţământul superior se impune accentuarea componentei sociale, prin introducerea sistemului de credite pentru studenţi, inclusiv pentru cei din universităţile private şi accentuarea finanţării de excelenţă a universităţilor, iar punerea în practică a acestor noi mecanisme să se facă pe baza unor metodologii dezvoltate de specialişti, şi nu de politicieni", se mai arată în document.

Conform sursei citate, elevilor şi studenţilor le este garantat dreptul şi accesul la o educaţie de calitate, în conformitate cu nevoile şi aspiraţiile lor, în baza unui cadru legal care să pună elevul, respectiv studentul, în centrul sistemului de educaţie.

Liberalii se mai angajează să investească suplimentar în zonele dezavantajate şi să sprijinim elevii proveniţi din medii defavorizate.

Potrivit PNL, este nevoie de un pact pentru educaţie, care să angajeze în mod real şi să responsabilizeze toate forţele politice şi societatea civilă în ansamblul ei.

Pactul pentru educaţie trebuie să fie garanţia morală, a tuturor semnatarilor, că învăţământul este prioritate naţională, angajându-se astfel, fiecare, în sprijinul demersurilor necesare creşterii calităţii în învăţământ, consideră liberalii.

Aderarea României la Uniunea Europeană a inclus şi negocierea capitolului 18 privind educaţia. Cu această ocazie, principiile pe care este construit sistemul de educaţie românesc au fost recunoscute de statele membre ca fiind competitive cu cele ale altor state europene, potrivit PNL.

Liberalii precizează că, în vederea sporirii nivelului de competitivitate, a fost creat şi dezbătut proiectul pachetului de legi ale educaţiei, care statuează principiile de bază ale unui sistem de educaţie modern, racordat la cerinţele societăţii şi integrat în sistemul de valori european.

"Semnăm un pact prin care oamenii politici înţeleg că educaţia este mai mult decât un concept, este un bun al tuturor, care generează plusvaloare. Propunem ca acest pact să funcţioneze timp de patru ani de la data semnării", mai arată liberalii.

Preşedintele Băsescu a precizat, miercuri, la începutul întâlnirii cu partidele, că în invitaţia trimisă acestora i-a rugat să facă observaţii asupra pactului pentru educaţie, menţionând că lasă documentul deschis pentru semnare de către partide, sindicate şi asociaţii ale elevilor şi profesorilor.

"Am rugat prin adresa trimisă partidelor să se facă observaţii asupra pactului. Am primit observaţii de la un singur partid, iar în măsura în care au fost fezabile, au fost incluse în concluziile pactului în ultima sa formă", a spus Băsescu.

El le-a spus reprezentanţilor partidelor că propunerea sa vizează concluzionarea termenilor unui pact pentru educaţie care să vizeze elementele şi obiectivele fundamentale ale sistemului de educaţie, în baza cărora în următoarele 12 luni să se întocmească o strategie coerentă de modificare, modernizare şi eficientizare a acestui sistem.

Şeful statului a menţionat că întâlnirea de la Cotroceni este ultima legată de problemele sistemului de învăţământ până se ajunge la o înţelegere politică pe această temă. "Îmi exprim o speranţă", a adăugat Băsescu.

La întâlnirea de la Cotroceni sunt prezenţi: Vasile Dâncu, Ecaterina Andronescu, Ana Birchall de la PSD, Emil Boc, Vasile Blaga şi Gheorghe Flutur de la PDL, Cristian Adomniţei şi Puiu Haşotti de la PNL, Gavrilă Vasilescu şi Irinel Popescu de la PC şi Marko Bela de la UDMR. Grupul minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară este reprezentat de o delegaţie condusă de Varujan Pambuccian.

De asemenea, la întâlnire sunt prezenţi fostul ministru al Educaţiei Mircea Miclea, preşedinte al Comisiei prezidenţiale pe probleme de educaţie, precum şi consilierii Cristian Preda, Sebastian Lăzăroiu, Cătălin Avramescu şi Valeriu Turcan.

PRM a refuzat invitaţia şefului statului de a participa la aceste consultări.