Adoptarea monedei europene de către România în termenul stabilit de autorităţi devine discutabilă în cazul în care nu vor fi ajustate deficitele macroeconomice, a declarat, miercuri, şeful reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Nicolae Idu.
"Se impune corecţia mai multor indicatori economici - reducerea cheltuielilor publice şi a deficitelor macroeconomice. Dacă nu se întâmplă acest lucru, posibilitatea aderării României la uniunea monetară devine discutabilă", a afirmat Idu într-o conferinţă de presă.
El a arătat că executivul european a analizat posibilitatea reducerii deficitului bugetar sub pragul de 1% din PIB până în 2011 şi a ajuns la concluzia că acest obiectiv nu poate fi îndeplinit.
Pe de altă parte, Idu a subliniat că termenul de adoptare a monedei europene stabilit de autorităţi este 2014, iar România ar avea timp să adopte măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor.
"Este nevoie de politici economice pentru a ne putea atinge obiectivele macroeconomice, astfel încât să trecem la euro. Sugestia este ca politica fiscală să fie mai predictibilă să asigure venituri la buget şi, astfel, deficitul să coboare sub 1%", a adăugat şeful delegaţiei CE.
Întrebat despre posibilitatea ca UE să aplice sancţiuni privind depăşirea plafonului de deficit bugetar, de 3% din PIB, prevăzut în tratatul de la Maastricht, oficialul CE a afirmat că nu poate fi vorba de penalizări concrete, având în vedere că România nu este încă membru al zonei euro. El a subliniat însă necesitatea unui dialog susţinut între instituţiile româneşti şi cele europene.
Comisarul european pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia, a declarat, miercuri, că executivul european va iniţia o serie de măsuri în cazul României, conform condiţiilor stabilite în Pactul de Stabilitate şi Creştere, dacă autorităţile de la Bucureşti nu vor acţiona pentru controlul mai eficient al cheltuielilor şi a deficitului bugetar.
"Suntem îngrijoraţi de cifrele furnizate de autorităţile române (...) Dacă priviţi la evoluţia bugetului general consolidat începând din 2007 cifrele au rămas foarte aproape de 3% din PIB", a afirmat Almunia.
În privinţa modului în care Guvernul poate acţiona în vederea reducerii deficitului sub pragul menţionat, Idu a spus că una dintre metode ar fi reducerea cheltuielilor în sectorul public, aceasta nefiind, însă, singura posibilitate.
Potrivit proiectului de evaluare a programului fiscal pe termen lung al autorităţilor de la Bucureşti, CE consideră că este improbabil ca România să echilibreze bugetul până în 2011 şi cere reduceri mai ample ale deficitului în 2008 şi în anii următori.
Pentru a adopta euro, România trebuie, printre alte condiţii, să reducă inflaţia şi să menţină deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB).
În pofida unei creşteri economice de peste 6%, România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 2,9% din PIB, iar situaţia nu se va modifica în 2008 şi 2009, potrivit proiectului de evaluare.
Bugetul general consolidat a înregistrat la finele anului trecut, calculat după metodologia românească, un deficit de circa 2,4% din PIB.
Comisia Europeană anticipează că, în lipsa unei modificări de strategie din partea guvernului român, deficitul bugetar va ajunge în acest an la 3,2% şi la 3,9% în 2009.