În contextul promovării dialogului interconfesional, al păstrării tradițiilor străbune și al bunei înțelegeri între comunități, miercuri, 22 iulie a.c. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a fost reprezentată în cadrul emisiunii „Conviețuiri”, difuzată în direct din Studioul 4 al Televiziunii Române.
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la această ediție specială a participat părintele Mihai COBZIUC, consilier eparhial în cadrul Biroului Relații cu Minoritățile din cadrul Cancelariei Eparhiale, emisiunea fiind moderată cu profesionalism de către doamna Adriana Irimescu.
Emisiunea ”CONVIEȚUIRI” – un spațiu consacrat diversității culturale și spirituale din România – a prilejuit un dialog rodnic despre modul în care Biserica Ortodoxă din Bucovina își îndeplinește misiunea pastoral misionară și socială într-un spațiu multicultural prin excelență.
- Ce mesaj transmite acest festival într-o perioadă în care, în unele locuri din Europa, diferențele etnice și culturale par să devină motive de dezbinare?
Mesajul Festivalului Internațional „Întâlniri Bucovinene”
Diversitatea nu este un motiv de dezbinare, ci o bogăție și o chemare la pace.
Într-o lume tot mai fragmentată, festivalul de la Câmpulung Moldovenesc transmite un mesaj clar de unitate prin diversitate. Festivalul arată că putem păstra identitatea, graiul și tradițiile proprii fără a ne izola, ci din contră, punându-le în dialog cu ale celorlalți. Bucovina devine astfel un model de conviețuire unde armonia nu înseamnă uniformizare, ci respect reciproc. Este o mărturie vie că pacea se construiește prin cunoaștere și apropiere, nu prin teamă sau ură.
- Festivalul aduce împreună români, polonezi, ucraineni și reprezentanți ai altor comunități. Ce spune acest lucru despre spiritul autentic al Bucovinei?
Spiritul autentic al Bucovinei
Bucovina ca „Europa în miniatură” – un spațiu al bunei vecinătăți.
Faptul că români, polonezi, ucraineni, germani și alte etnii se adună laolaltă reflectă chiar ADN-ul Bucovinei. Spiritul bucovinean autentic este definit de conceptul de buna vecinătate (sau Mitteleuropa în expresia ei cea mai curată). Aici, oamenii au învățat de secole să sărbătorească împreună, să își respecte hramurile și bisericile/ sfintele altare reciproc și să împartă și bucuriile, și încercările. Spiritul Bucovinei este unul al deschiderii, al ospitalității și al frățietății.
- În activitatea dumneavoastră, cum ați descoperit că se construiește dialogul dintre biserică și comunitățile etnice din Bucovina?
Dialogul dintre Biserică și comunitățile etnice
Biserica este un spațiu al împăcării și al slujirii aproapelui, dincolo de etnie.
Încă de la Întronizarea pe scaunul arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte CALINIC, a înființat Biroul Relații cu Minoritățile în cadrul Cancelariei Eparhiale, pentru păstrarea armoniei interetnice și interconfesionale, promovarea dialogului, a bunei înțelegeri și respectului reciproc între Ortodoxia majoritară și diferitele comunități etnice sau religioase din eparhie.
Bucovina – o regiune recunoscută istoric pentru conviețuirea sa pașnică, rolul principal al Biroului este de a fi un pod de legătură între majoritatea românească și comunitățile minoritare (ucraineni, polonezi, romi, germani, lipoveni, evrei, armeni, etc.),de organizarea de evenimente culturale, simpozioane, acțiuni caritabile și educaționale în parteneriat cu asociațiile și Uniunile Minorităților Naționale din Județul Suceava.
Dialogul nu se construiește din birouri, ci pe teren, prin prezență, ascultare și rugăciune. În activitatea pastorală și culturală, am descoperit că Biserica este puntea cea mai firească de legătură. Hristos nu dezbină, ci adună. Atunci când respecți credința, limba și tradiția celuilalt, el simte că este prețuit. Dialogul interconfesional și interetnic în Bucovina se bazează pe proiecte comune, pe sprijin reciproc în momente de cumpănă și pe conștiința că, înainte de toate, suntem fii Ai aceluiași Dumnezeu.
- Știm că de curând, ați lansat o carte în două volume dedicată istorie minorităților din Bucovina și relațiilor interconfesional e din acest ținut.
Ce vă determinat să scrieți această carte, cu un titlu foarte frumos?
Motivația din spatele cărții – O datorie de suflet față de istoria și memoria vie a acestui ținut.
”Lacrimi de mir și vis de pace în țara de fagi” – nu este numai un inventar de fapte, este o invitație adresată fiecărui cititor să se așeze pe banca de sub fag, să se uite în urmă cu luciditate și în față cu speranță. Să nu uităm că identitatea noastră este o sinteză, suntem moștenitorii Lacrimilor de mir, purtăm cu noi suferința, dar și puterea de a ierta. Suntem totodată constructorii unui Vis de pace, avem datoria de a clădii o Europă în care Bucovina să strălucească nu doar prin trecut ci și prin viitorul ei. Îmi doresc ca această lucrare să fie nu doar o lectură, ci o poartă de intrare către o mai bună înțelegere a valorii pe care o aducem Europei și a cine suntem cu adevărat.
Cartea cuprinde două volume: primul – Moldova și Bucovina în Europa – rădăcini istorice, sociologice, creștine și antropologice;
Al II -lea volum: Bucovina – vatră de credință și îngăduință religioasă. Pagini din istoria și evoluția comunităților etnice.
M-a determinat dorința de a lăsa o mărturie scrisă și documentată despre un fenomen unic. Titlul este o oglindă a sufletului bucovinean. Am simțit că este o datorie morală și duhovnicească să scot la lumină modul în care comunitățile etnice și confesiunile religioase s-au influențat reciproc în mod pozitiv, lăsând o moștenire spirituală extraordinară. Am vrut ca generațiile de astăzi să înțeleagă că pacea de care ne bucurăm azi este rodul unei lungi istorii de respect și colaborare.
- Ați descoperit, în documentarea pentru această carte aspecte mai puțin cunoscute despre Bucovina sau despre comunitățile sale?
Aspecte mai puțin cunoscute descoperite în documentare
Solidaritatea concretă în momente istorice grele și micile detalii ale vieții cotidiene.
Cercetarea documentară oferă mereu surprize uimitoare. Am descoperit mărturii mișcătoare despre solidaritatea interconfesională în perioade de criză — de pildă, cum comunitățile se sprijineau reciproc pentru reconstrucția lăcașurilor de cult afectate de războaie sau cum preoți și lideri comunitari de diferite etnii interveneau unii pentru alții în vremuri de prigoană. De asemenea, este fascinant să vezi cum s-au împrumutat reciproc obiceiuri populare, elemente de arhitectură bisericească sau chiar expresii gastronomice, creând o sinteză culturală unică.
”Îngăduința religioasă” este cuvântul cheie al acestei lucrări. Am căutat să înțeleg cum spiritualitatea de la sfințenia locurilor la smerenia vie a oamenilor, a funcționat ca un catalizator antropologic, am încercat să depășesc o viziune etnocentristă și să aduc în lumină contribuția esențială a comunităților etnice. Am urmărit modul în care administrațiile succesive au gestionat acest mozaic cultural și confesional, cum au conviețuit împreună românii cu ucrainenii, polonezii, armenii, evreii, germanii, romii, nu în paralel, ci adesea în simbioză.
Bucovina rămâne un model de conviețuire pașnică și de respect reciproc. Biserica noastră este mereu aproape de oameni, cultivând iubirea de aproapele, unitatea de credință și solidaritatea concretă în momente de încercare. Mulțumim Echipei Redacției Alte Minorități pentru invitație și pentru promovarea constantă a patrimoniului spiritual și cultural al Bucovinei.
Pr. Mihai COBZIUC
