Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Senatorii au redus, miercuri, de la 30 de milioane de lei la un milion de lei limita minimă a prejudiciului de la care o faptă poate fi calificată ca având consecinţe deosebit de grave, ei dând astfel curs unei cerereri de reexaminare transmisă de preşedintele Traian Băsescu.
Senatorii au modificat, în acest sens, un proiect de lege de adoptare a Ordonanţei de urgenţă 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi Codului penal.
Băsescu reclamase faptul că, prin modificările aduse ordonanţei de urgenţă, parlamentarii ridicaseră "în mod excesiv" limita prejudiciului, de la 200.000 de lei, cât prevedea ordonanţa, la 30 de milioane de lei.
În opinia şefului statului, modificarea ar fi avut efecte "extrem de importante" în ceea ce priveşte pedeapsa ce urma să fie aplicată, precum şi asupra termenului de prescripţie.
Senatul a acceptat, de asemenea, să elimine din textul legii prevederea potrivit căreia constituie faptă penală sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului acesteia, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală.
Senatorii au mai eliminat şi prevederea potrivit căreia era pedepsită divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate sau înregistrate audio ori video, fără drept, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acesta din greşeală sau din întâmplare.
O altă reglementare scoasă din textul legii stabilea că dacă aceste două fapte erau săvârşite de către o persoană în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu depăşirea limitelor acestora, pedeapsa ar fi fost închisoarea de la 2 la 7 ani.
Cele două texte au fost eliminate la solicitarea şefului statului care ceruse senatorilor să revină asupra textului trimis spre pomulgare, astfel încât informaţiile obţinute de jurnalişti cu respectarea deontologiei să nu atragă răspunderea penală a acestora pentru difuzarea lor.
"Trebuie ca legiuitorul să adopte o formulă care să ofere un echilibru între protecţia corespondenţei, a comunicaţiilor şi a vieţii intime, familiale şi private a persoanelor cu dreptul publicului de a avea acces la informaţii", arăta şeful statului în cererea de reexaminare.
Potrivit deciziei senatorilor, instanţa poate dispune, la propunerea procurorului, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, inclusiv înregistrările ambientale, cele din urmă fiind omise din legea trimisă preşedintelui.
O altă modificare adoptată de senatori menţionează că, în cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia tehnicilor speciale de interceptare, supraveghere sau investigare.
Senatorii au adoptat, la propunerea Comisiei juridice, un amendament care stabileşte că înregistrarea dintre apărător şi învinuit sau inculpat poate fi folosită ca mijloc de probă în cazul în care apărătorul a participat la săvârşirea acelei infracţiuni.
La începutul dezbaterilor, reprezentatul Comisiei juridice, senatorul PSD Şerban Nicolae, a precizat că modificările aduse ordonanţei au fost operate la Camera Deputaţilor, după ce la Senat ea nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.
El a explicat că Senatul nu putea elimina toate modificările aduse ordonanţei fără ca respectivele articole să fie precis indicate în cererea de reexaminare.
Pe de altă parte, senatorul a apreciat că a adopta ordonanţa în forma în care a fost emisă, aşa cum ceruse preşedintele, ar fi însemnat să fie încălcată o decizie a Curţii Constituţionale, care a stabilit că respectiva ordonanţă conţine elemente de neconstituţionalitate.
Şerban Nicolae a arătat că cele mai importante cinci proiecte de lege promovate de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, printre care şi Ordonanţa 60, au avut dispoziţii declarate neconstituţionale. El a dat ca exemplu Ordonanţa 3/2005 de modificare a legii privind răspunderea ministerială, pachetul de legi privind reforma în justiţie şi modificările aduse, prin Ordonanţa 16/2006, la Legea CNSAS.
"Aş întreba şi eu câte proiecte de lege declarate neconstituţionale trebuie să promoveze un ministru al Justiţiei ca să se considere că a comis un abuz", a spus senatorul social-democrat.
El a subliniat că la Comisia juridică nu s-a dat în niciun fel o conotaţie politică la dezbaterea ordonanţei şi nici la cea a cererii de reexaminare. "Circa 80% din observaţiile preşedintelui au fost însuşite de membrii comisiei şi au fost operate modificările necesare", a arătat el, precizând că membrii comisiei nu au intrat în "zonele care sunt declarate neconstituţionale sau care intră în conflict cu norme din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului".
Şerban Nicolae a respins afirmaţiile potrivit cărora ziariştii ar fi fost vizaţi prin modificările la Codul Penal şi că percheziţiile nu se mai pot face "decât cu înştiinţarea prealabilă a persoanei percheziţionate", senatorul calificându-le drept "baloane media".
"N-aş reitera ideea cu tonomatele, dar am constatat că, în fapt, nu era vorba în niciun caz de modificări care să împiedice procurorii să efectueze percheziţii (...) şi nu există normă care să incrimineze în mod distinct sau mai sever pe ziarişti pentru dezvăluirea unor informaţii confidenţiale cu care intră în contact", a spus el.
