Ţăranii care vând carne de la porcii crescuţi în gospodării vor fi amendaţi cu până la 10.000 de lei

Ţăranii care vând carnea de la porcii crescuţi în gospodării ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei, aceeaşi sancţiune fiind aplicată şi pentru vânzarea porcilor vii în afara localităţii de origine.
  Prevederea este curpinsă într-un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea strategiei de eradicare a pestei în 2008, elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Autoritatea a definit, în strategie, cele două tipuri de sisteme de creştere a porcilor, respectiv sistemele non-profesionale şi cele comercial-industriale, şi a stabilit norme de biosecuritate obligatorii pentru fiecare categorie.

De asemenea, ANSVSA a formulat reguli specifice de vânzare a porcilor şi a produselor obţinute după sacrificarea animalelor, pentru fiecare tip de sistem de creştere.

Astfel, crescătorii din sistemul non-profesional, adică aceia care cresc porci numai pentru consumul propriu, nu au voie să vândă animalele vii decât în localitatea în care se află gospodăria, în timp ce vânzarea cărnii, a produselor, subproduselor de origine animală şi deşeurilor obţinute de la animale este interzisă.

Amenzile cu care sunt sancţionaţi ţăranii care nu respectă aceste reguli sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei.

Abatoarele care acceptă porci din exploataţii non-profesionale sunt sancţionate cu amenzi curpinse de asemenea între 5.000 şi 10.000 lei, precum şi prin confiscarea întregii cantităţi de carne proaspătă. În plus, dacă în decurs de şase luni de la aplicarea amenzii unitatea a mai încălcat regula de două ori, pierde pentru 3-6 luni autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare.

Aceleaşi sancţiuni sunt valabile pentru procesatorii care primesc carne obţinută de la porcii crescuţi în exploataţii non-profesionale.

ANSVSA stabileşte că sistemul de creştere a porcilor non-profesional este "reprezentat de exploataţii de porcine unde porcii sunt crescuţi în mod tradiţional", în mediul rural, pentru consumul privat.

"Aceste exploataţii sunt înregistrate, animalele sunt identificate şi înregistrate, deţin carnete de sănătate, se află sub control sanitar veterinar, iar porcii ţinuţi pentru îngrăşare sunt în permanenţă închişi, fără să părăsească exploataţia", se spune în strategie.

Porcii nu trebuie să umble în afara gospodăriei, singura deplasare permisă fiind transportul pentru vânzarea, exclusiv în localitatea unde este crescut, "în special în târguri organizate, numai dacă acesta se află în zonă epidemiologic liberă de boli ale porcilor". În situaţia în care animalul este vândut, cumpărătorul trebuie să fie şi el un crescător din sistemul non-profesional.

"Proprietarii care cresc porci pentru consum familial si doresc să crească mai mulţi porci au posibilitatea de a se asocia şi accesa fonduri structurale pentru finanţarea unor exploataţii comercial industriale", se mai arată în proiect.

Măsurile de biosecuritate sunt diferite pentru cele două tipuri de sisteme, fiind, evident, mai dure pentru fermele comerciale.

În cazul ţăranilor care cresc porci pentru propriul consum, aceştia trebuie să respecte reguli precum anunţarea veterinarului de fiecare îmbolnăvire sau deces al animalelor.

Totodată, adăposturile porcilor trebuie să fie conforme cu regulile de bunăstare animală şi să fie amplasate la o distanţă "considerabilă" de gospodăria învecinată, imprejmuite cu gard, fiind interzis accesul pe păşuni al animalului. În strategie nu se precizeează ce înseamnă "considerabil".

Ţăranii nu vor hrăni porcii decât cu lături din propria gospodărie şi nu vor îngropa animalele moarte în curte decât cu avizul autorităţii competente, evitând contactul cu animalele sănătoase.

Sistemul profesional are de respectat reguli mai stricte, dar carnea poate fi comercializată la nivel naţional.

"Acest sistem este reprezentat de exploataţii autorizate/înregistrate, aflate sub control sanitar-veterinar permanent, care corespund sistemului industrial de creştere a porcinelor, în care se aplică măsuri de biosecuritate; porcii şi carnea de porc provenită de la aceste exploataţii sunt comercializaţi pe piaţa naţională, direct din abatoarele autorizate sau către exploataţii cu acelaşi statut epidemiologic şi de biosecuritate", se spune în strategie.

Autoritatea Veterinară a început vaccinarea împotriva pestei porcine în luna decembrie a anului 2006, iar în luna iunie a anului următor anunţa că toate focarele au fost închise. În luna august 2007 au fost confirmate însă trei noi focare, acestea fiind primele apărute în ferme profesionale. Focarele au fost depistate la ferme din Timiş ale companiei amerciane Smithfield.

Un nou focar de pestă a fost confirmat la începutul lunii octombrie în rezervaţia Insulei Mici a Brăilei, la un porc mistreţ.

Din cauza pestei porcine firmele româneşti nu au voie să exporte carne şi produse din carne de porc în UE. Comisia Europeană a decis în luna septembrie a anului trecut să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicţia impusă firmelor româneşti la livrările de carne şi produse din carne de porc în statele din UE, considerând că boala nu este încă ţinută sub control.