Menţinerea cotei de CO2 la un nivel redus va determina creşterea facturii la încălzire şi concedieri

Reducerea cotei de emisii poluante va duce la creşterea facturii pentru încălzire la un nivel insuportabil pentru 50% din populaţie, va impune concedierea, într-o primă etapă, a 20.000 angajaţi din sectorul energetic şi va obliga firmele să cheltuiască sume care ajung până la 1,9 mld. euro pe an.
  Comisia Europeană (CE) a redus, în luna octombrie a anului trecut, cu 20,7% cotele anuale de emisii de dioxid de carbon alocate industriei româneşti pentru perioada 2008-2012, de la 95,7 milioane de certificate, cât solicitase statul român pentru toate activităţile economice, la 75,9 milioane de certificate.

Totodată, CE a redus cu 10% plafonul emisiilor pentru 2007, de la 83,9 milioane certificate, stabilit de autorităţile române prin planul naţional de alocare, la 74,8 milioane certificate.

România a cerut Tribunalului Comunităţilor Europene, la sfârşitul anului trecut, să anuleze decizia Comisiei Europene de a reduce cota de emisii poluante, invocând depăşirea atribuţiilor şi încălcarea principiului nediscriminării, însă decizia CE rămâne valabilă până la hotărârea instanţei, care ar putea fi formulată şi în termen de un an.

Guvernul s-a conformat acestei decizii a Comisiei Europene şi a redus, prin hotărâre, cota emisiilor poluante, fără a renunţa la solicitarea adresată Tribunalului Comunităţilor Europene de a anula decizia CE.

Diminuarea plafonului naţional cu 19,7 milioane certificate, în perioada 2008-2012, dacă executivul de la Bruxelles nu va reveni asupra deciziei, va determina cheltuieli suplimentare anuale de 691 milioane euro pentru companiile din sectorul energetic, inclusiv rafinării, sau care lucrează în domeniul metalelor feroase, industria mineralelor, celulozei şi hârtiei, obligate să cumpere certificate de pe piaţă, la un preţ de 35 euro/document estimat în prezent pe piaţa europeană a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Aceste cheltuieli pot ajunge până la 1,9 miliarde euro, în situaţia în care se plăteşte 100 euro/certificat, cât reprezintă valoarea penalităţii pentru depăşirea unei tone de dioxid de carbon (CO2), în perioada 2008-2012, se arată într-un document guvernamental obţinut de MEDIAFAX.

Piaţa europeană a carbonului limitează emisiile de gaze poluante ale industriei grele, dar permite companiilor să cumpere certificate, numite "credite de carbon", în schimbul finanţării proiectelor nepoluante.

"Creşterea preţului la energia electrică se va reflecta în toate sectoarele economice, iar asupra celorlalte sectoare care intră şi sub incidenţa schemei de comercializare a certificatelor, respectiv sectorul de producţie şi prelucrare a metalelor feroase, industria mineralelor - var, ciment, sticlă, ceramică -, sectorul celuloză şi hârtie, efectul va fi multiplicat deoarece acestea vor fi obligate să cumpere certificate pentru a putea asigura cererea pe piaţa internă. Astfel, reducerea numărului de certificate va fi resimţită atât de sectoarele care cad sub incidenţa schemei, cât şi celelalte sectoare industriale", se arată în document.

Reducerea numărului de certificate va impune, potrivit sursei citate, diminuarea producţiei şi, implicit, favorizarea importurilor de completare, cu efect negativ asupra balanţei comerciale, creşterea suplimentară a preţurilor/costurilor de producţie în diferite sectoare industriale urmare a cumpărării de pe piaţă a certificatelor sau finanţarea puternică a investiţiilor tehnologice şi de mediu, astfel încât companiile să se poată încadra în numărul de certificate aprobat de CE.

Modernizarea instalaţiilor la un nivel acceptat de Comisia Europeană este însă tratată de către autorităţi doar ca o variantă teoretică şi ineficientă din punct de vedere al costurilor de producţie şi al termenului de realizare.

"E binecunoscut că industria românească este încă una energofagă şi că sunt necesare investiţii nu numai pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului, dar şi pentru creşterea competitivităţii, investiţii care, însă, nu pot fi realizate fizic într-un interval atât de scurt", se precizează în document.

Autorităţile avertizează că reducerea cotei de emisii poluante va avea şi consecinţe sociale legate în principal de sistemele de termoficare, unde creşterea preţurilor la energia termică se va reflecta direct asupra populaţiei şi indirect asupra bugetului, prin majorarea nivelului ajutoarelor sociale.

"Actualele tarife depăşesc pragul de suportabilitate pentru aproximativ 35% din populaţia deservită, motiv pentru care căldura este încă subvenţionată. În cazul creşterii tarifelor generată de internalizarea cumpărării unui număr suplimentar de certificate, va aduce sub pragul de suportabilitate un plus de 15-20% din populaţia deservită", se atenţionează în document.

Costurile suplimentare pentru cumpărarea certificatelor de pe piaţa liberă şi creşterea preţului la energia electrică vor obliga companiile din sectorul industrial să închidă o serie de unităţi şi să concedieze, într-o primă etapă, aproximativ 20.000 de angajaţi, număr care va putea creşte pe măsură ce capacităţile aflate în prezent în funcţiune vor trebui la rândul lor închise.

Surse europene citate de Reuters au anunţat, marţi, că CE le va permite celor mai sărace state membre UE, România şi Bulgaria, să îşi sporească emisiile de gaze cu până la 20%, până în 2020, faţă de nivelul înregistrat în 2005, conform unui plan care va fi prezentat săptămâna viitoare.

Şeful Departamentului de Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, a declarat, marţi, că autorităţile române nu cunosc dacă aceste informaţii au legătură cu solicitările României şi nu există motive ca acţiunea iniţiată în justiţie împotriva Comisiei Europene să fie oprită.