Academia Română a ales şase noi membri titulari

Noii membri titulari ai Academiei Române sunt: lingvistul Grigore Brâncuş (Secţia de Filologie şi Literatură), biochimista Lucia Doina Popov (Secţia de Ştiinţe Biologice), Paul Dan Cristea - directorul Centrului de Inginerie Bio-Medicală de la Universitatea Politehnică din Bucureşti (Secţia de Ştiinţe Tehnice), Ioanel Sinescu - şeful Clinicii de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni din Capitală (Secţia de Ştiinţe Medicale), filosoful şi logicianul Teodor Dima (Secţia de Filozofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie) şi Dan Tufiş - directorul Institutului de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială al Academiei (Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei).

Au fost aleşi membri corespondenţi Dan Eugen Demco (Secţia de Ştiinţe Fizice), Maria Luiza Flonta (Secţia de Ştiinţe Bilogice), Ion Gheorghe Boldea (Secţia de Ştiinţe Tehnice), Mihail Viorel Bădescu (Secţia de Ştiinţe Tehnice), Gârban Zeno (Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice), Octavian Lazăr Cosma (Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual) şi Gheorghe Ştefan (Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei).

Pe de altă parte, propunerile pentru membri de onoare şi cei post-mortem vor fi analizate într-o viitoare Adunare Generală, a cărei dată nu a fost stabilită.

Printre cei propuşi pentru titlul de membru de onoare al Academiei se numără fostul cosmonaut Dumitru Prunariu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române şi unicul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, alături de George Antoniu, director ştiinţific onorific al Institutului de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române; Victor Axinciuc - cercetător asociat/ pensionar Institutul de Economie Naţională; Mihai Bălănescu, unul din fondatorii Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele; Florica Dimitrescu - profesor, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti; Dumitru Enescu - director Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, CSI; Marius Guran - director general al Centrului de cercetare şi consultanţă PREMINV (pregătirea privind managementul şi ingineria întreprinderilor industriale virtuale), din Universitatea Politehnica Bucureşti; Nicolae Dragoş Hâncu - profesor la Universitatea de medicină şi farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj Napoca şi cercetător în domenii precum lipidologia clinică, riscul cardiovascular, diabetologie clinică şi obezitate; Alexandru Viorel Vrânceanu - profesor şi cercetător în domeniul geneticii şi ameliorării plantelor şi în special a plantelor oleaginoase, în prezent pensionar.

În Academia Română ar putea intra şi şase noi membri de onoare din străinătate: Cesare Alzati (de la Universitatea Catolică din Milano, Italia); Adrian Bejan (profesor distins "J. A. Jones", Duke University, USA); Tibor Braun (profesor la Institutul de Chimie din Universitatea Lorand Eötvös din Budapesta); Andrei Eşanu (de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova); Stephen Fischer-Galati (de la University of Colorado, Boulder); Claude Nicolau (Visiting Professor, Friedman School of Nutrition Science and Policy, Tufts University, Boston, MA; Chief Scientific Officer and Founder, NormOxys, Wellesley, MA).

La categoria noi membri post-mortem ai Academiei sunt propuşi Augustin Maior, Gheorghe Manu şi Ion Plăcinteanu.

Augustin Maior (1882 - 1963) a realizat, între anii 1906-1908, experimental, primul în lume, telefonia multiplă operaţională pe o linie telefonică. Pe de altă parte, Gheorghe Manu (1903 - 1961) şi-a elaborat teza de doctorat în domeniul "absorbţiei radiaţiei alpha în materie" în laboratorul savantei Marie Curie, fiind renumit şi pentru cercetările în domeniul fizicii nucleare; el este şi un luptător al Mişcării de Rezistenţă Anticomunistă după 1945. Ion Plăcinteanu (1893 - 1960) a avut contribuţii importante în dinamica corpurilor de masă variabilă, în mecanica cuantică şi ondulatorie, a prevăzut existenţa protonilor negativi, a emis o ipoteză asupra fotonilor, a scris ecuaţia ondulatorie a unui corp de masă variabilă şi a stabilit ecuaţia lui Dirac pentru o particulă de masă variabilă; de asemenea, a studiat proprietăţile fotonului electronic şi a avut contribuţii importante în fizica moleculară.

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Academia Română poate avea, prin lege şi prin statut, un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare din care cel mult 40 din ţară. Numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române.

În prezent, Academia are 73 de membri titulari, 77 de membri corespondenţi (total 150), 28 de membri de onoare din ţară şi 85 de membri de onoare din străinătate (total 113).

Noii membri ai Academiei sunt aleşi prin vot secret. Votul secret în Secţiile Academiei, Prezidiul forului şi Adunarea generală a instituţiei se face în mai multe tururi de scrutin. Propunerile secţiilor se înaintează Biroului Prezidiului Academiei Române, iar candidaturile validate de Prezidiul Academiei sunt supuse apoi Adunării Generale.