Tăriceanu: Trimiterea de trupe româneşti în Ciad nu a reprezentat o decizie a Guvernului

Trimiterea de trupe româneşti în Ciad nu a reprezentat o decizie a Guvernului şi nici un subiect abordat în discuţia cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy, ci este menţionată într-un memorandum transmis Consiliului Suprem de Apărare a Ţării spre aprobare, a declarat, joi, premierul Tăriceanu.
  Preşedintele Traian Băsescu "a fost surprins de abordarea complet neserioasă" a miniştrilor Meleşcanu şi Cioroianu, care, la finele anului trecut, în reuniuni externe, au angajat trimiterea de trupe în Ciad fără a avea aprobarea CSAT, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

"În planul întrebuinţării forţelor Armatei Romaniei la misiuni în afara ţării pentru 2008, a fost prevăzută doar trimiterea a doi ofiţeri de stat major la comandamentul operaţional din Franţa. Nici vorbă de 120", au mai declarat pentru MEDIAFAX sursele citate.

Acestea susţin că şeful statului "a fost surprins de abordarea complet neserioasă" a reprezentaţilor Guvernului având în vedere "absenţa unei decizii a CSAT şi riscurile infinit mai mari din Ciad, comparativ cu alte teatre de operaţii".

Ministrul Apărării Teodor Meleşcanu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că preşedintele Traian Băsescu are de o săptămână nota elaborată de MAp şi MAE şi aprobată de premier în legătură cu participarea la misiunea din Ciad, iar subiectul a fost abordat în CSAT, dar nu a fost luată o decizie.

"Eu sunt uimit dacă este aşa cum a apărut pe surse", a spus Teodor Meleşcanu, întrebat în legătură cu informaţiile potrivit cărora surse oficiale susţin că Traian Băsescu "a fost surprins de abordarea complet neserioasă" a sa şi a lui Adrian Cioroianu, care ar fi angajat la finele anului trecut, în reuniuni externe, trimiterea de trupe în Ciad, fără a avea aprobarea CSAT.

Ministrul Meleşcanu a spus că preşedintele are de o săptămână o notă pe această temă elaborată de Ministerul Apărării şi de Ministerul de Externe şi a adăugat că în urmă cu trei săptămâni l-a informat pe preşedinte în legătură cu evoluţia din Ciad.

Meleşcanu a adăugat că subiectul a fost discutat la ultima şedinţă a CSAT. Întrebat dacă subiectul s-a aflat pe ordinea de zi, ministrul Apărării a răspuns: "A fost pus pe ordinea de zi, s-a discutat ultima oară, cred, în decembrie".

El a spus însă că nu a fost luată o decizie pe această temă şi că ceea ce a susţinut este că, pornind de la principiul solidarităţii, apartanenţa României la UE şi existenţa unei rezoluţii ONU pe această temă, România analizează posibilitatea trimiterii în zonă a unor forţe.

Meleşcanu a subliniat însă de mai multe ori că nu a menţionat niciodată că ar fi fost luată o decizie.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, în şedinţa de săptămâna trecută a Guvernului, aprobarea unei note privind participarea României, cu 120 de soldaţi, la misiunea militară a Uniunii Europene din Ciad şi Republica Centrafricană, în cadrul contingentului frencez. Nota a fost transmisă spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, informa Executivul.

Ministrul Apărării Teodor Meleşcanu declara, la sfârşitul lui noiembrie 2007, că România intenţionează să trimită o companie formată din 120 de militari în zona Africii Centrale care să participe la prima misiune militară lansată de UE.

Uniunea Europeană a aprobat oficial, săptămâna trecută, trimiterea imediată a unei forţe militare în Ciad şi nord-estul Republicii Centrafricane, afectate de conflictul din Darfur şi de lipsă de securitate din cauza insurgenţei.

Conform rezoluţiei 1778 a Consiliului de Securitate al ONU" din septembrie 2007, Uniunea Europeană încredinţează forţei numite EUFOR Ciad-RCA sarcina de a proteja personalul ONU, respectiv misiunea poliţiei Naţiunilor Unite şi cei 3.000 de poliţişti instructori, precum şi civilii expuşi pericolului şi personalul umanitar.

EUFOR va supraveghea securitatea celor 241.000 de refugiaţi sudanezi veniţi din Darfur în estul Ciadului şi a altor 3.000 în nord-estul Republicii Centrafricane, precum şi a celor 179.000 de cetăţeni din Ciad şi 20.000 din Republica Centrafricană deplasaţi în interiorul ţărilor respective din cauza violenţelor.

Mandatul acestei forţe formate din circa 3.700 de militari, dintre care peste jumătate francezi şi restul din alte 13 ţări europene, este de un an.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, după întâlnirea cu omologul său francez Nicolas Sarkozy, că România va participa la forţa UE în Ciad în condiţiile definite de Consiliul de securitate al ONU în parteneriat cu Europa dar, mai ales, cu Franţa, care va conduce eventualele operaţiuni.

Potrivit Legii 42 din 2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, trimiterea forţelor armate în afara teritoriului statului se aprobă, la propunerea primului-ministru, de către preşedinte după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Preşedintele informează Parlamentul despre decizie în termen de cinci zile de la luarea acesteia, iar dacă Parlamentul este în vacanţă, la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz.

Aceeaşi lege prevede că, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării analizează şi hotărăşte, până la data de 30 iunie a fiecărui an, forţele şi mijloacele ce pot fi puse la dispoziţie în anul următor în vederea participării la misiuni.