Senatorii jurişti au acceptat, cu amendamente, cererea de reexaminare a şefului statului privind Cpp

Senatorii din Comisia juridică au admis, joi, cererea de reexaminare a preşedintelui privind Codul de Procedură Penală, cu amendamente, una dintre solicitările şefului statului respinse de aceştia fiind aceea ca procurorii să facă interceptări de convorbiri telefonice şi înregistrări.
  Senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat, la finalul dezbaterilor din Comisie, că OUG 60 privind Codul de Procedură Penală "a născut numeroase discuţii referitoare la unele îngrădiri ale activităţii procurorilor şi unele reglementări care ar fi împiedicat activitatea jurnalistică".

Nicolae a precizat că, în urma discuţiilor din Comisia juridică, s-a decis eliminarea acelor dispoziţii restrictive care împiedicau procurorii să folosească înterceptările telefonice înainte de începerea urmăririi penale.

Şeful statului critica în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului faptul că, prin modificările Codului de procedură penală, se ajunge la imposibilitatea efectuării interceptărilor înainte de începerea urmăririi penale.

Membrii Comisiei juridice nu au fost de acord cu punctul de vedere al preşedintelui Traian Băsescu, din cererea e reexaminare, prin care arăta că în textul Cpp este nejustificată eliminarea procurorului de la efectuarea personală a procedurii de dare în urmărire.

"Am ajuns la concluzia că procurorii nu pot să efectueze personal interceptări de convorbiri telefonice şi înregistrări, acestea fiind solicitate de procurori, dispuse de judecători dar efectuate în mod direct de personal special autorizat", a precizat Şerban Nicolae.

Senatorii jurişti au luat în calcul şi un alt aspect din lege criticat de şeful statului, respectiv lipsa prevederii privind dreptul apărătorului unei părţi de a asista la toate actele de urmărire penală.

Şerban Nicolae a arătat că actul normativ a fost modificat, astfel încât să coincidă şi cu decizia Curţii Constituţionale, astfel că, la orice act de urmărire penală, apărătorul unei părţi din dosarul penal poate să fie prezent.

Cu toate acestea, juriştii din Senat au introdus şi o excepţie în această cauză, şi anume în privinţa "acelor acte de urmărire penală care au un caracter special, respectiv interceptări, înregistrări de convorbiri telefonice sau strângerea de probe prin folosirea de agenţi prin acoperire".

Membrii Comisiei juridice au adus un amendament la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2006, care arăta că "înregistrarea convorbirilor dintre avocat şi partea pe care o reprezintă sau o asistă în proces este interzisă şi nu poate fi folosită ca mijloc".

Senatorii jurişti au modificat alineatul, astfel că "înregistrarea convorbirilor dintre avocat şi partea pe care o reprezintă sau o asistă în proces este interzisă şi nu poate fi folosită ca mijloc de probă în acea cauză, cu excepţia situaţiei în care avocatul a participat direct la săvârşirea infracţiunii".

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Katalin Kibedi, a declarat că, dincolo de sublinierea pe care o face preşedintele în cererea de reexaminare, invocând art. 16 din Constituţie, privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, "avocatul nu se poate bucura de o imunitate absolută, astfel încât să nu poată fi tras la răspundere pentru simplul fapt că într-o cauză penală este apărător".

"Acolo unde avocatul este participant, nu are importanţă în ce calitate, la o infracţiune gravă, nu se poate prevala de confidenţialitate şi să distrugem mijloacele de probă numai pentru că el este apărătorul unui învinuit sau inculpat", a adăugat Kibedi.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei a declarat la finalul dezbaterilor că actuala formă a legii "asigură acel echilibru între ceea ce înseamnă buna desfăşurare a activităţii de urmărire penală, pentru investigarea şi descoperirea infractorilor, dovedirea vinovăţiei, dar pe de altă parte să se asigure şi acele garanţii procesuale care să înlăture abuzurile şi suspiciunile care se invocă în activitatea de urmărire penală, când este vorba despre înregistrări, interceptări".

În opinia lui Kibedi, raportat la ordonanţa iniţială cu amendamentele aduse în Camera Deputaţilor, "corecturile care s-au adus nu înseamnă neapărat păstrarea vechilor prevederi", ci s-au adus acele corecturi care la ora actuală soluţionează nişte probleme destul de sensibile care s-au ridicat în acest timp.