Cioroianu: Ratificarea Tratatului de la Lisabona înseamnă realizarea uneia din priorităţile României

Ministrul de Externe, Adrian Ciorianu, a declarat, luni, că ratificarea de către România a Tratatului de la Lisabona a însemnat realizarea uneia dintre priorităţile sale pe acest an, apreciind de asemenea că ratificarea documentului este o prioritate europeană de prim rang.
  Ministrul a făcut aceste declaraţii într-un discurs rostit, luni, la seminarul "Tratatul de la Lisabona: inovaţii şi beneficii".

La prima secţiune a seminarului, care a avut ca temă "O Europă mai democratică, mai puternică, mai eficientă", au participat ministrului de Externe, Adrian Cioroianu, comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban, şi şeful în exerciţiu al Reprezentanţei României la UE, Lazăr Comănescu. Moderatorul dezbaterii a fost Răduţa Matache, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul MAE.

Cea de-a doua parte a dezbaterii, cu titlul "Politicile Uniunii şi Tratatul de la Lisabona", i-a avut ca participanţi pe europarlamentarul Daniel Dăianu, secretarul de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, şi Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei CE în România.

"Ratificarea noului tratat este un obiectiv important, dar nu singurul pe care trebuie să îl atingem. Inovaţiile sale trebuie cunoscute de către actorii publici şi privaţi din România, astfel încât să putem aplica, în mod responsabil, noul tratat european, odată ce acesta va intra în vigoare", a spus Cioroianu.

Ministrul de Externe a apreciat că noul cadru oferit de Tratatul de la Lisabona este benefic atât Uniunii, în ansamblul său, cât şi României.

"Tratatul de Reformă creează, în primul rând, noi instituţii şi mecanisme pentru o Europă mai eficientă şi mai democratică", a spus Cioroianu.

Consiliul European este ridicat la rang de instituţie şi va fi condus de un preşedinte ales, cu mai mare vizibilitate şi o stabilitate considerabilă - doi ani jumătate, cu posibilitatea reînnoirii -, a spus ministrul, adăugând că Tratatul consolidează rolul Parlamentului European, consacră valoarea juridică a Cartei Drepturilor Fundamentale şi prevede o implicare sporită Parlamentelor naţionale în afacerile europene.

Tratatul de la Lisabona va crea, în acelaşi timp, premisele unei Uniuni mai puternice la nivel internaţional, a mai spus ministrul, precizând că este vorba despre un obiectiv pe care România îl sprijină.

Cioroianu a apreciat în discursul său că una dintre cele mai "importante şi ambiţioase inovaţii" ale noului Tratat este crearea postului de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate. "Odată cu înfiinţarea acestei poziţii, putem afirma că Uniunea va avea, în sfârşit, un chip, un «număr de telefon» şi o carte de vizită pe scena internaţională în dialogul cu statele terţe", a spus ministrul, reamintind însă că "domeniul politicii externe europene rămâne în mare majoritate interguvernamental, astfel încât rolul statelor membre, şi deci şi al României, va fi hotărâtor".

"Astfel, deşi Înaltul Reprezentant va avea drept de iniţiativă în domeniul PESC, el nu va putea implementa decât acţiunile asupra cărora statele membre s-au pus de acord în unanimitate. Tratatul de la Lisabona va oferi însă Uniunii o voce unică în relaţia cu partenerii noştri din vecinătate, ca şi din întreaga lume, şi va conferi o mai mare forţă şi greutate mesajului european", a spus ministrul.

Adrian Cioroianu s-a referit de asemenea şi la "clarificările" pe care noul tratat le aduce în domeniul politicii de vecinătate. "Pentru prima dată în istoria construcţiei europene, importanţa relaţiilor de vecinătate ale Uniunii este consacrată la nivel de Tratat, ca politică integrată. România are un interes vital în acest obiectiv, în special în ceea ce priveşte construirea unui spaţiu de stabilitate şi prosperitate în regiunea Balcanilor de Vest şi în zona Mării Negre şi maximizarea impactului reformator al Uniunii asupra vecinătăţii estice", a comentat ministrul.

Comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban, a declarat la rândul său că Tratatul de la Lisabona creează o Europă mai transparentă şi democratică, acordând atât Parlamentului European cât şi parlamentelor naţionale un rol sporit. El a adăugat că prin Tratatul de la Lisabona procedura de co-decizie se va extinde la 40 de domenii noi.

Totodată, Orban a remarcat că o noutate conţinută în Tratatul de la Lisabona este iniţiativa în baza căreia un milion de cetăţeni europeni vor putea înainta o propunere CE.

Potrivit comisarului european, Tratatul de la Lisabona creează premisele necesare pentru o mai bună combatere a terorismului şi criminalităţii dar şi pentru controlarea fluxurilor migratorii.

Orban a mai spus că Tratatul de la Lisabona clarifică şi posibilitatea ca orice stat membru să se retragă din UE, ceea ce în opinia comisarului pentru multilingvism demonstrează că apartenenţa la UE este o chestiune de voinţă proprie.

Orban a concluzionat că este vorba despre un tratat ambiţios, care va ajuta UE să meargă înainte.