Noua lege obligă autorităţile să meargă de îndată la locul unde se produce violenţă în familie

Aceste prevederi sunt incluse în Legea privind modificarea şi completarea Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care a fost promulgată, joi, de către preşedintele Traian Băsescu. Conform acesteia, "adresarea într-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare" constituie violenţă verbală. De asemenea, legea defineşte categoria de "violenţă psihică" prin fapte precum "impunerea voinţei sau a controlului personal", "provocarea de stări de tensiune sau de suferinţă" precum şi "violenţa demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor". Sunt de asemenea considerate violenţă psihică gesturi precum afişarea ostentativă a armelor, neglijarea, actele de gelozie.

Legea enumeră de asemenea actele sau faptele care constituie violenţă fizică. Este vorba despre "lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare".

Documentul promulgat, joi, de şeful statului menţionează că agresiunea sexuală reprezintă "impunerea de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea unor relaţii sexuale forţate" şi violul conjugal contituie forme de violenţă sexuală. Este de asemenea considerată formă de violenţă conjugală interzicerea activităţii profesionale sau privarea de mijloace economice, "inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate".

Legea incriminează şi interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, controlul inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune sau refuzul de a susţine familia. Este de asemenea interzisă impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii.

Izolarea unui membru al familiei de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privarea intenţionată de acces la informaţie constituie, la rândul lor, forme de violenţă socială.

Legea defineşte şi faptele şi acţiunile ce constituie violenţă spirituală, respectiv "interzicerea, limitarea, ridiculizarea, penalizarea aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare".

Actul normativ menţionează explicit că, "în toate cazurile, organul de cercetare penală, sesizat în orice mod despre săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, este obligat să se deplaseze de îndată la faţa locului". Pe de altă parte, victimele violenţelor beneficiază de asistenţă juridică gratuită.

Noua lege conţine şi reglementări referitoare la ordinul de restricţie, precizând că acesta constituie o măsură de siguranţă prin care se dispune "evacuarea domiciliului comun cu victima"; "păstrarea distanţei minime de 200 de metri faţă de persoana vătămată, de domiciliul şi locul de muncă al acesteia"; "interzicerea oricărui contact telefonic, prin corespondenţă". Una sau mai multe dintre aceste măsuri pot fi luate atunci când "există date sau indicii care justifică temerea că făptuitorul va săvârşi o altă infracţiune îndreptată împotriva membrilor familiei" sau când rămânerea făptuitorului în locuinţa familiei prezintă pericol social.

Durata pentru care se dispune ordinul de restricţie nu poate depăşi 2 ani, iar în cazul în care acesta este încălcat se va putea dispune măsura arestării preventive.

Legea mai prevede că persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita în justiţie emiterea unui ordin de protecţie, prin care poate obţine "evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate".

De asemenea, prin emiterea unui ordin de protecţie instanţa poate să interzică agresorului deplasarea în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic. Legea mai prevede şi posibilitatea ca justiţia să poată obliga agresorul să predea poliţiei armele deţinute. Pentru a obţine un astfel de ordin de protecţie, victima trebuie să completeze o cerere care va fi scutită de taxa judiciară de timbru şi care va fi judecată de urgenţă.

"În caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei", se mai arată în lege.

Legea conţine şi prevederi referitoare la organizarea şi funcţionarea adăposturilor pentru victime, precizând că locaţia acestora este "secretă publicului larg".

Nu în ultimul rând, potrivit dispoziţiilor noului document vor fi înfiinţate în fiecare judeţ şi în sectoarele Capitalei "echipe intersectoriale" în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Aceste "echipe intersectoriale" vor fi formate din câte un reprezentant al poliţiei, jandarmeriei, direcţiei de sănătate publică, compartimentului violenţei în familie din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, joi, 8 martie, decretul pentru promulgarea legii privind modificarea şi completarea legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

"Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat joi, 8 martie, Decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie", potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că a cerut Parlamentului să-i trimită rapid legea care combate violenţa în familie pentru a o promulga în 8 Martie, el arătând că, dacă un bărbat atinge o femeie cu altceva decât cu o floare, acesta "să meargă la puşcărie".

Şeful statului a spus că promulgarea legii pentru combaterea violenţei în familie este "cel mai serios mesaj" pentru femeile din România de 8 Martie.

"Am promulgat legea pentru combaterea violenţei în familie. Este cel mai serios mesaj (...) Aşa că nu o să mai fiţi bătute acasă de bărbaţi, dacă vă mai atinge cineva cu altceva decât cu o floare, să meargă la puşcărie", a spus Băsescu zâmbind.

Proiectul de lege, iniţiat de parlamentari PDL, deputaţi ai minorităţilor naţionale, deputaţi UNPR şi un deputat PNL, a fost declarat adoptat tacit de Senat în 9 noiembrie 2010 şi înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei abia în 5 decembrie 2011.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, în data de 28 februarie 2012, fiind înregistrate 166 voturi "pentru", trei voturi "împotrivă" şi două abţineri.

Legea a fost trimisă în 7 martie la Preşedinţie, pentru promulgare.

Legea privind combaterea violenţei în familie a fost adoptată în urma unei campanii iniţiate de postul Acasă TV în septembrie 2011. Campania "Durerea nu este iubire", derulată în cadrul emisiunii "Povestiri adevărate", a dus la strângerea a 74.000 de semnături în favoarea adoptării acestei legi.

Semnatarii petiţiei, depusă la Parlament în 22 decembrie 2011, cereau simplificarea procedurilor de reţinere a agresorului şi îndepărtarea imediată a pericolului la care sunt expuse victimele, cereau ca instanţele să judece de urgenţă cazurile de violenţă în familie, mărirea pedepselor cu privare de libertate pentru agresor. De asemenea, solicitau ca instituţiile care se ocupă de violenţa în familie, indiferent dacă sunt de stat sau private, să pună în prim plan victima şi nevoile sale sociale, financiare, medicale, pentru a-şi reconstrui viaţa şi ca nicio femeie sa nu mai fie supusă violenţei fizice, psihice, sexuale şi să nu i se încalce în vreun fel demnitatea umană, respectându-i-se dreptul fundamental la viaţă şi dreptul de a-şi construi fericirea.

În cadrul campaniei, sute de femei şi-au spus propria poveste şi au mărturisit coşmarul prin care trec, au descris cu amanunte acte de o cruzime greu de citit sau ascultat, dar pe care le trăiesc în fiecare zi, fără să aibă nici o protecţie sau şansa de salvare. Din 18 septembrie 2011 până în 22.12.2011 când a fost depusă petiţia au fost difuzate aproape 20 de reportaje dramatice ale unor femei care au avut curajul să depună mărturie, să vorbească în faţa camerei, multe sub protecţie de teama agresorului.

Unele amănunte ale actelor de cruzime au fost atât de groaznice şi traumatizante încât nu au putut fi difuzate. Zeci de personalităţi publice s-au alăturat campanei, artişti, specialişti, politicieni.

Campania a demonstrat amploarea de masă a violenţei domestice, pericolul pe care îl reprezintă.