Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoStatele membre ale UE au decis, miercuri, la Bruxelles ca rapoartele tehnice de evaluare a candidaturilor română şi bulgară pentru Spaţiul Schengen să fie desecretizate şi trimise Parlamentului European, relatează RFI.
Potrivit RFI, cu o majoritate simplă de voturi, statele membre ale UE au decis miercuri ca rapoartele de evaluare să fie desecretizate.
Acestea vor ajunge în zilele următoare la Parlamentul European, de unde o cerere în acest sens a plecat încă din 16 decembrie 2010 şi a fost mai întâi respinsă.
Desecretizarea rapoartelor constituie o premieră comunitară. Aceste rapoarte au fost întotdeauna secrete, dar Parlamentul European spune că în 2007, când opt state est-europene au aderat la Spaţiul Schengen, ei au primit mai multe informaţii decât acum, relatează RFI.
În prezent, statele membre, pretextând sensibilitatea informaţiei conţinute în rapoartele de evaluare despre gradul de pregătire a României şi Bulgariei au oferit acces restrâns la aceste rapoarte numai anumitor parlamentari europeni.
Aleşii au contestat însă decizia, spunând că fără un acces complet la întreaga informaţie, ei nu-şi pot da avizul consultativ cerut pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Deputaţii europeni au dat statelor membre un termen până la care această desecretizare să fie făcută, şi anume data de 2 mai.
Termenul va fi respectat şi astfel procesul instituţional de aderare a celor două ţări la Spaţiul Schengen poate fi complet. Rămân însă în continuare obstacolele tehnice ale acestei aderări şi mai ales obstacolele politice. Bulgaria nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile privind frontierele terestre, iar Franţa, Germania şi alte ţări pun probleme politice acestei aderări, comentează RFI.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că trimiterea la PE a documentului solicitat Consiliului de către europaralamentari privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu este permisă. Băsescu a declarat, după reuniunea Consiliului European, că raportul respectiv are caracter secret, iar reglementările actuale nu permit trimiterea unui astfel de act la Parlamentul European, deşi europarlamentarii ar avea acces la document.
"Rapoartele pe Schengen, cele şapte rapoarte sunt secrete. În mod deosebit ultimul, cel care vizează SIS-ul, SIS/SIRENE, Sistemul informatic de transmiterea a datelor, este un document secret pentru că implică şi alte state, nu numai România, dar şi numai din punct de vedere al României este un document secret, clasificat la nivelul Comisiei. Parlamentul a solicitat să primească rapoartele, iar conform reglementărilor Comisiei – deci am rugămintea, mai bine să râdem, dar vreau să vă povestesc doar, că nu este o ştire de interes, dar asta este realitatea – reglementările actuale nu permit trimiterea acestui raport la Parlamentul European. Săptămâna viitoare se organizează un CAGRE pentru a se găsi o soluţie", a explicat şeful statului, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei.
El a mai apreciat că, dincolo de "lucruri mai mult sau mai puţin îndreptăţite ale poziţiei unor state", există o problemă de funcţionare a instituţiilor, motiv pentru care rapoartele României nu au putut fi trimise la Parlamentul European.
El a adăugat că Parlamentul European a dat Consiliului European termen până la data de 2 mai să găsească o formulă ca parlamentarii să aibă acces la document.
"Ei ar avea acces la document, dacă ar veni să îl studieze la sediul Consiliului, iar parlamentarii spun - nu, ni le trimiteţi aici. Dar nu este o situaţie numai pentru acest document. În general problema documentelor secrete la Parlament încă nu a fost reglementată în acord cu importanţa pe care a dobândit-o Parlamentul prin Tratatul de la Lisabona. Până acum, Parlamentul avea mult mai puţine atribuţiuni. Dar multe din reglementări nu mai sunt în acord cu noile atribuţiuni ale Parlamentului. Sigur, în mod logic şi politic, nu poţi să ceri unui parlament să dea un vot pe o sinteză, li se propusese să le trimitem o sinteză. Nu, parlamentarii vor să vadă raportul. Deci este o chestiune care se va rezolva", a conchis şeful statului.
În 24 februarie, miniştrii de Interne ai UE ar fi trebuit să ia o decizie, dar miercuri, ambasadorii comunitari au decis că la acea reuniune preşedintia ungară nu va face decât o simplă informare despre stadiul în care se găsesc lucrurile.
