Cseke Attila: Susţinem în continuare taxa pe fast-food, avem reacţii externe foarte bune

"Avem reacţii externe foarte bune.Un exemplu ar fi cel pe care l-am primit din partea ambasadorului Suediei în România. Experţii lucrează la acest act normativ", a spus ministrul Sănătăţii.

Cseke Attila nu a putut preciza data la care ar putea fi definitivat actul normativ şi implicit când ar putea fi aplicat.

Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), organism finanţat de CE, a adresat, în februarie, o scrisoare deschisă premierului Emil Boc şi ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, prin care şi-a exprimat sprijinul faţă de intenţia Guvernului de la Bucureşti de a descuraja consumul de alimente nesănătoase.

Scrisoarea deschisă, semnată de secretarul general al EPHA, Monika Kosinska, şi publicată pe site-ul Alianţei notează faptul că, asemenea multor state europene, şi România este grav afectată de problema obezităţii.

Una din patru persoane suferă de obezitate, în timp ce una din două persoane este supraponderală. În paralel, diabetul de tip II, hipertensiunea şi alte boli cardiovasculare sunt din ce în ce mai frecvente, se arată în document.

"România nu este singura ţară cu această problemă, iar în Europa s-a ajuns în situaţia în care problemele legate de dietă reprezintă cauza a 60 la sută dintre decesele premature", se arată în scrisoarea deschisă.

În document se subliniază că există şi un aspect economic al problemei, respectiv acela că bolile care au legătură cu modul de alimentaţie costă UE peste 192 de miliarde de euro anual, din cauza tratamentelor, a medicamentelor şi a zilelor de muncă pierdute de către persoanele care se îmbolnăvesc.

Ministrul Sănătăţii spunea, la începutul lui februarie, că se bucură că de o lună se discută şi se pune problema alimentelor sănătoase şi nesănătoase în România. În ultimii şapte ani, numărul copiilor obezi s-a dublat, iar jumătate dintre adulţi, din care 56 la sută bărbaţi, au probleme cu greutatea.

"Este nevoie ca această situaţie să fie remediată, astfel că o listă a alimentelor nesănătoase e binevenită", a spus Cseke Attila.

Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, aproape un român din doi este supraponderal, ţara ocupând locul al treilea în Europa după prevalenţa obezităţii. Bolile şi problemele asociate cu obiceiurile alimentare nesănătoase au înregistrat un progres în ultimii ani, în special în rândul tinerilor.

Dacă obezitatea afectează până în prezent un număr limitat de copii (3,5 la sută), tendinţa este cea care reprezintă o îngrijorare, acest procent dublându-se în patru ani.

"La adulţi este mai uşor, ei pot înţelege şi pot decide ce trebuie să facă, dar la copii lucrurile sunt mai grave. Cu ei este mai greu, ei nu pot decide ce e bun sau rău, sănătos sau nesănătos", a afirmat Cseke.

Acesta a mai spus că, date fiind statisticile îngrijorătoare, este de datoria şi responsabilitatea ministrului Sănătăţii să atragă atenţia populaţiei în privinţa tendinţei nesănătoase de a lua în greutate, chiar dacă el nu este de profesie medic.

Adrian Streinu Cercel declara, la începutul lunii februarie, că lista produselor alimentare nerecomandate ce ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma şi apa minerală.

Reprezentanţii patronatelor au anunţat că introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea, în medie, cu peste 20% a preţului la alimente, dar şi la disponibilizarea a peste 36.000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria alimentară.