Summitul NATO de la Bucureşti, cel mai controversat din istorie

Rezistând în faţa eforturilor SUA de a aduce Georgia şi Ucraina pe calea aderării la NATO, Germania, Franţa, Italia şi alte state membre ale Alianţei au dat Washingtonului o replică dură la summitul de la Bucureşti, comentează International Herald Tribune în ediţia electronică.
  Atitudinea adoptată la Bucureşti a fost una de reticenţă faţă de o Alianţă care este tot mai divizată pe tema priorităţilor diferite ale Statelor Unite şi ale aliaţilor europeni în contextul sporirii puterii Rusiei. La prima extindere a NATO către est, în anii '90, divergenţele erau mai mici, Germania proaspăt unificată fiind interesată de avansarea frontierei Occidentului către est, iar Polonia şi alte state europene aveau nevoie de o garanţie a securităţii.

Contextul însă s-a modificat radical, întrucât Rusia şi-a recăpătat forţa, reacţionând mult mai prompt şi mai ferm faţă de avansarea către est a NATO, decât o făcea în anii '90, iar Europa este măcinată de "oboseala extinderii". Statele Unite şi UE au nevoie de cooperarea Rusiei în vederea rezolvării, printre altele, a situaţiei din Afganistan, Kosovo, Iran, a scutului antirachetă, a controlului armelor şi a rezervelor de energie, ceea ce face ca momentul să nu fie tocmai propice pentru antagonizarea Rusiei prin extinderea NATO în Caucaz.

Din punctul de vedere al Washintonului, Afganistanul este un test al capacităţii NATO de a-şi menţine relevanţa în secolul XX1, în timp ce pentru majoritatea europenilor, Alianţa şi-a depăşit deja atribuţiile, aceasta fiind în viziunea lor mai degrabă un mijloc comun de apărare decât unul destinat atragerii Europei în conflicte nedorite. Dilema este într-o anumită măsură justificată, întrucât, în lipsa Uniunii Sovietice, aliaţii nu mai au aceeaşi viziune cu privire la natura pericolelor iminente.

Astfel, în condiţiile în care se extinde şi se diversifică din toate punctele de vedere, principala provocare a Alianţei este de a rămâne eficientă într-o lume tot mai puţin consensuală şi unitară, conchide publicaţia americană.