Dosarul Rompetrol rămâne în continuare la instanţă

Dosarul Rompetrol în care Dinu Patriciu, alături de mai multe persoane, este acuzat de comiterea unor infracţiuni economice rămâne la instanţă, Curtea de Apel Bucureşti admiţând, joi, contestaţia procurorilor la decizia instanţei inferioare de trimitere a cauzei la DIICOT pentru refacerea urmăririi.
  Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dezbătut, săptămâna trecută, recursul formulat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti de a restitui dosarul Rompetrol la procurori în vederea refacerii urmăririi penale şi a rechizitoriului sub mai multe aspecte de nelegalitate. Curtea de Apel Bucureşti a amânat atunci pentru 20 martie decizia în acest caz.

Tribunalul Bucureşti a admis, în octombrie anul trecut, excepţia ridicată de avocaţii din dosarul Rompetrol şi au decis restituirea acestuia la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru refacerea urmăririi penale.

Un prim motiv pentru care instanţa a decis retrimiterea la Parchet a dosarului Rompetrol este acela că rechizitoriu emis de DIICOT către instanţă nu a fost semnat de procurorul şef de secţie al Direcţiei. Acesta a fost verificat de procurorul şef Direcţie, Remus Jurj, însă legea prevede expres ca materialul de urmărire penală să fie semnat de procurorul şef al secţiei DIICOT.

De asemenea, Tribunalul a constatat că rechizitoriul a fost întocmit cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în ceea ce priveşte descrierea faptelor de asocierea şi iniţierea unui grup în vederea săvârşirii unor infracţiuni. Potrivit instanţei, în actul de sesizare descrierea faptelor în ceea ce îi priveşte pe omul de afaceri Dinu Patriciu şi Bucşă Alexandru este generală "fără a se preciza concret care era structura grupului, cine îl coordona, care era rolul fiecărui inculpat în cadrul grupului infracţional".

Instanţa a mai arătat că dreptul la apărare a fost încălcat şi în cazul lui Sorin Roşca Stănescu, pentru care procurorul stabilise patru zile de prezentare a materialului de urmărire penală, din care două nelucrătoare, timp insuficient pentru parcurgerea celor 58 de volume de urmărire penală.

În cazul lui Dinu Patriciu, instanţa arăta că dreptul la apărare nu a fost încălcat, procurorul dându-i la dispoziţie acestuia opt zile lucrătoare pentru parcurgerea materialului de urmărire penală.

Totodată, instanţa a arătat că mai multe disjungeri (separări) făcute în dosarul Rompetrol au fost nelegale şi a constatat că nici schimbarea încadrării juridice a faptei lui Patriciu - din delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată - nu este legală, măsură criticată şi de avocaţii acestuia care au solicitat restituirea dosarului la Parchet.

Decizia a fost contestată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti. În susţinerea cererii de recurs, procurorii au arătat că hotărârea de restituire a dosarului Rompetrol nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia.

În septembrie 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată, în dosarul Rompetrol, de către procurori ai DIICOT, omul de afaceri fiind acuzat de comiterea a şapte infracţiuni.

Alături de el, în acest caz mai sunt inculpaţi Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache.

Patriciu este acuzat de delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. În acelaşi timp, el este învinuit de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Alexandru Bucşă este acuzat de complicitate la delapidare, complicitate la spălarea de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Petrică Grama este acuzat de complicitate la delapidare şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Florin Iulian Aldea este acuzat de complicitate la săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, de complicitate la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Cerasela Elena Rus este acuzată de complicitate la săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare şi de sprijinirea sub orice formă a unui grup infracţional. Claudiu Simulescu este acuzat de complicitate la săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Sorin Pantiş este acuzat de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Victor Eros a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului şi pentru aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Paul Gabriel Miclăuş şi Elena Albu sunt acuzaţi de favorizare a infractorului şi aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Ultimul inculpat trimis în judecată în acest caz este Gabriela Victoria Anghelache, acuzată de fals intelectual, favorizarea infractorului şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Potrivit Parchetului, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale inculpatului Patriciu Dan Costache, precum şi cele reţinute în sarcina inculpaţilor Grama Petrică şi Bucşă Alexandru) şi manipularea pieţei de capital.