Adrian Cioroianu: România doreşte să fie o punte de legătură între Serbia şi tandemul UE-NATO

Ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat marţi că Bucureştiul doreşte să reprezinte o punte de legătură între Belgrad şi tandemul UE-NATO, pentru remedierea relaţiilor serios deteriorate după proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo, relatează AFP.
  "România este membră a Uniunii Europene şi a NATO şi poate transmite mesaje adresate de Serbia celor două organizaţii, precum şi statelor membre", a declarat Cioroianu într-un interviu acordat la Zagreb.

Serbia şi-a retras ambasadorii din mai multe ţări occidentale care au recunoscut independenţa Kosovo. "În acelaşi timp, putem prezenta părţii sârbe preocupările şi aşteptările partenerilor noştri (...) referitoare la Serbia", a continuat şeful diplomaţiei române.

România a refuzat să recunoască independenţa Kosovo. În cadrul UE, doar Spania şi Republica Cipru au adoptat aceeaşi poziţie.

"Nu suntem singurul prieten al Serbiei din cadrul UE, iar Belgradul nu are motive să se simtă abandonat", a spus Cioroianu, calificând dialogul dintre România şi Serbia drept "sincer şi pragmatic".

Şeful diplomaţiei române a dat asigurări că în cadrul UE "statele membre împărtăşesc o opinie comună în privinţa viitorului european al Serbiei", exprimând speranţa că "Belgradul va primi curând semnale clare despre o perspectivă europeană credibilă".

La Belgrad, independenţa Kosovo l-a pus în dificultate pe preşedintele proeuropean Boris Tadici în faţa puternicei opoziţii proruse. Pentru a confirma relaţia privilegiată cu Bucureştiul, Tadici a efectuat în România prima vizită externă după proclamarea independenţei Kosovo.

Serbia doreşte să devină membră a Uniunii Europene, dar, pentru moment, negocierile sunt întrerupte.

În urma violenţelor care au avut loc joi seara în capitala Serbiei, atunci când protestatarii au atacat ambasadele occidentale, Bruxelles-ul a avertizat că, într-un asemenea climat, negocierile nu pot fi reluate.

Serbia este membră a Parteneriatului pentru Pace, o formulă de cooperare militară propusă de NATO, considerată etapa pregătitoare pentru aderare.

În timp ce Bucureştiul va găzdui în aprilie summitul NATO, Cioroianu se pronunţă în favoarea lansării invitaţiilor de aderare pentru Croaţia, Macedonia şi Albania, dar şi pentru "trecerea la o etapă superioară în relaţia Alianţei cu Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegrul".

Cioroianu a reamintit că numeroase membre UE, inclusiv România, au aderat iniţial la NATO, reformele aplicate pentru integrarea în Alianţă facilitând apropierea de Bruxelles.

În privinţa Kosovo, ministrul român a subliniat că "Bucureştiul nu se opune deciziei independenţei, ci independenţei proclamate unilateral". "Opoziţia României faţă de independenţa Kosovo nu trebuie înţeleasă ca o atitudine prosârbă sau antikosovară. Este vorba de o chestiune de principiu, de respectare a dreptului internaţional în vigoare, care impune acordul părţilor implicate", explică Cioroianu.