Vrajbă pentru păduri. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor au continuat atacul împotriva statului pentru pădurile pe care susţin că trebuie să le primească.

După ÎPS Pimen, care a acum câteva zile a trimis o scrisoare prin care şi-a exprimat îngrijorarea vizavi de modul cum sunt exploatate pădurile, ieri a fost rândul avocatului Vasile Lupu să ofere o declaraţie belicoasă.

Mandatat de ÎPS Pimen să reprezinte interesele Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor în Comisia mixtă Guvern - Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Lupu a declarat că doreşte să găsească o cale pentru retrocedarea cât mai rapidă a celor 192.000 de hectare solicitate de reprezentanţii clerului prin intermediul Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina.

„Sper să găsim o cale de rezolvare cât mai urgentă, altfel se termină pădurile. Am date concrete în acest sens”, a spus Vasile Lupu. Rugat să detalieze aceste acuzaţii, Vasile Lupu s-a eschivat şi a spus că este la volan, în drum spre Bucureşti.

În replică, Valerian Solovăstru, directorul Direcţiei Silvice Suceava, principala instituţie vizată de tăierile abuzive de arbori, a declarat că s-a obişnuit deja cu aceste acuzaţii. Solovăstru nu i-a rămas dator lui Vasile Lupu şi i-a recomandat să-şi îndrepte atenţia spre proprietăţile care-l privesc direct.

„Să nu aibă grijă de pădurile statului, să fie îngrijorat mai mult de pădurile sale. Şi, dacă a uitat sau nu ştie, vreau să-i amintesc ce s-a întâmplat în pădurile administrate de biserică, mai precis tăierile abuzive de acolo, ceea ce la noi nu s-a înregistrat niciodată”, a declarat directorul Direcţiei Silvice Suceava.

 

Tăcere despre ce se petrece în pădurile Arhiepiscopiei

Tot în cursul zilei de ieri, am încercat să aflăm mai multe amănunte despre banii pe care Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor i-a primit de la stat pentru pădurile administrate de Direcţia Silvică Suceava.

În conturile Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor au ajuns nu mai puţin de 32,2 miliarde de lei vechi. Pentru 15.000 de hectare de pădure aflate în administrarea Direcţiei Silvice Suceava în perioada mai 2002-octombrie 2004, reprezentanţii clerului din Bucovina au încasat 26 de miliarde de lei vechi. Banii reprezintă profitul obţinut de Direcţia Silvică Suceava din exploatare, iar suprafaţa este suma celor 30 de hectare de pădure cu care fiecare unitate de cult a fost împroprietărită în baza Legii 1/2000.

Pentru cele 90.000 de hectare de pădure cu care Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită printr-o Ordonanţă de Urgenţă, emisă în noiembrie 2004 pe ultima sută de metri a guvernării Adrian Năstase, statul român a mai dat o sumă importantă. Este vorba de 6,2 miliarde de lei vechi, bani care reprezintă profitul obţinut în lunile noiembrie şi decembrie din 2004 şi ianuarie 2005.

Practic, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a încasat 32,2 miliarde de lei, bani despre care nimeni, cu excepţia câtorva persoane, nu ştie unde au ajuns.

Şeful silvicultorilor aflaţi în subordinea Arhiepiscopiei, Dorin Buraciuc, ne-a spus că ne poate oferi datele solicitate doar dacă are acceptul ÎPS Pimen.

Aşa cum era de aşteptat, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a refuzat cererea şi a precizat că singurul punct de vedere al instituţiei pe care o conduce este scrisoarea de acum câteva zile.

Potrivit anumitor surse, o parte din bani au fost folosiţi pentru achiziţionarea utilajelor cu care s-a exploatat pădurea retrocedată în perioada Guvernului condus de Adrian Năstase. Aceste utilaje ar fi închiriate acum, iar Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor obţine profituri frumoase.

 

Întrebările lui ÎPS Pimen

Scrisoarea la care face referire ÎPS Pimen este legată de solicitarea reprezentanţilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, adresată în cadrul unei întruniri de la Sinaia, la începutul acestei luni.  Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi ai altor instituţii din domeniul silviculturii, au dorit să afle dacă este posibilă o creştere privind exploatarea masei lemnoase cu 8-10 milioane mc, până la un total de 30 milioane mc de buştean.

„Ca tot românul îmi iau îngăduinţa să pun următoarele întrebări:

Pădurile din România au, într-adevăr, o creştere anuală de 30 milioane mc?

Reinventarierea fondului forestier ca urmare a solicitării făcute de BERD se va face în birou, la comanda unor „preţioase indicaţii” din partea politicului, sau pe teren, în pădure, împreună cu personalul silvic din fiecare ocol?

În afară de acest volum de masă lemnoasă solicitat de investitorii străini, oare va mai rămâne în pădure şi o cantitate de lemn, pe picior, cu statut de „rezervă de interes naţional”, folosită în caz de calamităţi sau alte situaţii de dezastru?

După 10 ani, sau chiar mai puţin, oare românii vor mai avea ce tăia pentru nevoile interne şi, nu în ultimul rând, pentru dobândirea resurselor financiare necesare îngrijirii pădurii – pază, plantaţii, igienizări etc. – sau, pentru acoperirea cheltuielilor mai sus amintite, se va recurge la un împrumut la Banca Mondială, prin mijlocirea BERD-ului?

În afară de cele 30 milioane mc, oare va mai rămâne ceva lemn pentru a se face parte şi societăţilor româneşti de prelucrare a lemnului, precum şi persoanelor private, cetăţenilor de rând ai ţării?

După 10 ani, oare nu vom merge să cumpărăm lemn de provenienţă străină, aşa cum cumpărăm alimente, destul de chimizate, aduse din alte ţări, deşi unele din acestea se află şi la noi din abundenţă, dar sunt refuzate să fie cumpărate de marile magazine patronate de străini?”, sunt întrebările la care ÎPS Pimen caută răspunsuri.

 

Defrişare în pădurile Arhiepiscopiei de la Straja

Ce au mai uitat mai marii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor să amintească este ceea ce s-a petrecut într-o pădure de la Straja, retrocedată unităţilor de cult în baza Legii 1/2000.

În urma unui control efectuat de inspectorii ITRSV Suceava la cantoanele silvice ale Protopopiatului Rădăuţi a reieşit că o firmă privată, SC Iliforest Com SRL, care încheiase un contract cu Asociaţia Silvică Bisericească „Bucovina verde”, a ras pur şi simplu 9,4 hectare de pădure.

Practic, pe acel teren au rămas doar câţiva arbori răzleţi. Tăcerea reprezentanţilor Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor vizavi de acest caz, dar şi faţă de tot ceea ce s-a întâmplat cu banii încasaţi de la stat este cel puţin suspectă, în condiţiile în care ÎPS Pimen nu a ratat nici un moment pentru a declara că banii obţinuţi din exploatarea pădurilor vor fi folosiţi în scopuri caritabile şi pentru refacerea monumentelor istorice aflate în patrimoniul bisericii ortodoxe din Bucovina.

 

Scurt istoric al scandalului

Retrocedarea unei suprafeţe de 192.000 de hectare de teren forestier face obiectul unui întreg scandal între Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi instituţiile statului.

Judecătoria Suceava a decis, anul trecut, anularea actului constitutiv şi a statutului fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei, în urma unei cereri de constatare a nulităţii absolute a acestei fundaţii, formulată de fundaţia Pro Fondbis-1946 Semper din Suceava.

Această hotărâre vine după ce Tribunalul Suceava a admis, la mijlocul lunii martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina(FBOB) privind retrocedarea unei suprafeţe de pădure şi obligă RNP, Direcţia Silvică Suceava şi statul român, prin Ministerul de Finanţe, să pună la dispoziţia FBOB o suprafaţă de 166.613 de hectare.

De asemenea, Comisia judeţeană de fond funciar Suceava şi-a declinat, în data de 7 aprilie 2006, competenţa de soluţionare a cererii Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafeţe de aproximativ 192 000 de ha de pădure motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar şi a Legii 247/2005 a proprietăţii.

Potrivit unei note prezentate în susţinerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înfiinţare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere şi nu de proprietate, fiind o fundaţie înfiinţată de stat.

Problema restituirii pădurilor fostei Fundaţii Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina ar fi fost discutată, sâmbătă, la Adunarea eparhială a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, tema urmând să fie înscrisă pe agenda primei şedinţe a Sfântului Sinod.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pădurile, sub poala preoţilor.

Comentarii