Google
 
marţi, 5 feb 2008 - Anul XIII, nr. 29 (3710)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7354 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2876 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Procurorii DNA au invocat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în recursul din dosarul Ciucă

Marţi, 5 Februarie 2008 (17:13:25)

Procurorii anticorupţie au invocat un articol din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în motivele de recurs la decizia prin care, în toamna anului trecut, instanţa supremă a admis cererea fostului preşedinte al Tribunalului Mureş, Andreea Ciucă, de restituire a dosarului de corupţie la DNA.
  "Apreciem că a fost încălcat articolul 6 din CEDO cu privire la soluţionarea procesului într-un termen rezonabil, prin această soluţie de restituire prelungindu-se în mod nejusitificat procesul penal", arată procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care nu sunt de acord cu retrimiterea dosarului la Parchet pentru refacerea rechizitoriului, potrivit motivelor de dosarul cauzei.

Procurorii DNA subliniază, în motivele de recurs, că în această cauză este vorba de o "nulitate relativă, nefiind adusă nicio vătămare inculpatei, instanţa, pe parcursul cercetării judecătoreşti, având posibilitatea să analizeze fiecare act material ce intră în conţinutul infracţiunii continuate, putând după terminarea cercetării să constate ce acte intră sau nu în conţinutul acestei infracţiuni".

Totodată, procurorii arată că nu sunt de acord cu susţinerile instanţei potrivit cărora inculpatei nu i s-a acordat suficient timp pentru a-şi formula eventualele apărări şi că procurorul nu a avut în vedere solicitările acesteia de a se acorda noi termene raportate la situaţia sa personală, respectiv caz de boală conform actelor medicale şi necesitatea pregătirii apărării în alt dosar penal.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că procurorii anticorupţie nu au respectat principiile "egalităţii de arme" şi al aflării adevărului în dosarul în care fostul preşedinte al Tribunalului Mureş, Andreea Ciucă, a fost trimisă în judecată pentru corupţie.

În 22 octombrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis restituirea către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a unuia dintre dosarele Andreei Ciucă, după ce aceasta a invocat încălcarea mai multor drepturi procesuale în timpul anchetei efectuate de procurorii anticorupţie.

Judecătorii au admis excepţia invocată de Ciucă în sensul că nu a fost extinsă cercetarea şi, respectiv, începută urmărirea penală cu privire la lucrările de la două vile din Sovata, fostul magistrat nefiind audiat separat referitor şi la acuzaţia legată de cele două imobile.

"Interpretându-se astfel, omisiunea Parchetului, nu s-a acceptat ca întemeiat punctul de vedere al acestuia, formulat în sensul că fiind vorba doar despre un act material care intră în conţinutul infracţiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice, nu era necesară începerea în mod separat a urmăririi penale şi pentru această faptă (…). Procedând astfel, au fost încălcate de către DNA şi principiile rolului activ şi cel al aflării adevărului, cât şi principiul egalităţii de arme ocrotit de CEDO, obligaţia de a administra probele necesare în apărare, în vederea lămuririi complete asupra unei fapte aparţinând parchetului în faza incipientă a procesului penal conform garanţiilor instituite prin articolul 6, alineatul 1, 2 Cod procedură penală", se arată în motivarea deciziei de restituire a dosarului, dată de judecătorii ICCJ.

Judecătorii arată, de asemenea, că "prin neextinderea cercetării penale şi neînceperea urmăririi penale, în mod distinct, cu privire la această faptă materială Parchetul – ca organ de urmărire penală nu a determinat clar şi transparent limitele procesului penal – răpindu-i astfel, învinuitei, posibilitatea de a se apăra punctual".

Referitor la excepţia privind neprezentarea materialului de urmărire penală, invocată de Andreea Ciucă, instanţa supremă a stabilit că este întemeiată.

"Nu se poate interpreta că inculpata ar fi tergiversat urmărirea penală sau că s-ar fi sustras de la ea, inculpata Ciucă Andreea invocând în mod pertinent diverse motive care au împiedicat-o pe ea sau pe avocaţii ei să participe la unele acte de urmărire penală", arată judecătorii ICCJ în motivarea deciziei.

Printre aceste motive, instanţa a reţinut imposibilitatea avocaţilor de a lua parte la unele acte procedurale, motive de sănătate, fixarea unor termene de prezentare în faţa procurorilor prea scurte, de la o zi la alta sau mult prea scurte în raport de ce urma a se depune la dosar, sau invocarea unor memorii.

Judecătorii ICCJ au stabilit că după câţiva ani de anchetă, o parte dintre susţinerile Andreei Ciucă s-au dovedit a fi întemeiate, motiv pentru care, pentru unele acuzaţii s-au dat soluţii de scoatere de sub urmărire penală.

Astfel, judecătorii au decis că nu se poate interpreta că Andreea Ciucă ar fi avut un rol pasiv în urmărirea penală, ea participând la efectuarea constatărilor prealabile efectuării expertizei în construcţii şi merceologie.

Judecătorii ICCJ au decis că solicitările Andreei Ciucă pentru acordarea unor termene mai lungi pentru depunerea obiecţiunilor la expertize, termenele prea scurte fixate de procurori, anunţarea de către aceştia a finalizării urmăririi penale şi reluarea ulterioară a anchetei "sunt o dovadă a faptului că organul de urmărire penală nu a depus diligenţe în vederea derulării normale a urmăririi penale, interpretând, în mod nejustificat, ca abuzivă exercitarea de către inculpată a unor drepturi legitime şi pertinente".

În decembrie 2005, Andreea Ciucă a fost trimisă în judecată de către procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, primire de foloase necuvenite, fals în declaraţii, acces fără drept la un sistem informatic şi transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic.

Potrivit acuzării, în perioada iunie 2003 - mai 2004, când era suspendată din funcţia de magistrat, Andreea Ciucă ar fi accesat fără drept, cu ajutorul administratorului de sistem de la Tribunalul Mureş, Ecaterina Şipoş, sistemul informatic al Tribunalului Mureş şi al Curţii de Apel Târgu Mureş, pentru a obţine date informatice.

În aceeaşi perioadă, ea ar fi făcut transferuri neautorizate din cele două sisteme informatice, pentru a afla aspecte legate de dosarul de urmărire penală în care era cercetată. Procurorii spun că era vorba de solicitări făcute de fostul Parchet Naţional Anticorupţie către Tribunalul Mureş privind acte, licitaţii, inventare, transferuri de bunuri din patrimoniul instanţelor.

De asemenea, procurorii spun că, în perioada august 1999 - martie 2002, în calitate de reprezentantă a autorităţii ministrului Justiţiei, Andreea Ciucă şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu care îi reveneau în legătură cu respectarea clauzelor unui contract privind lucrări de reparaţii şi amenajări pentru două vile din Sovata în care urma să funcţioneze un centru de pregătire a magistraţilor.

Procurorii DNA mai spuneau că au fost decontate sume pentru lucrări care nu au fost efectuate, fiind făcute cheltuieli suplimentare din bani publici în valoare de aproape 26 de miliarde de lei vechi - ca urmare a schimbării soluţiilor constructive şi dotărilor iniţiale -, "ceea ce reprezintă o tulburare însemnată a bunului mers al activităţii financiare a Tribunalului Mureş".

Totodată, prin achiziţiile de bunuri, la preţuri supraevaluate, de la diferite firme, Ciucă ar fi produs Tribunalului Mureş un prejudiciu de peste 2,5 miliarde de lei vechi. Andreea Ciucă ar fi cumpărat produse de tehnică de calcul încălcând dispoziţiile legale privind achiziţiile publice, iar în schimb ar fi primit, ca folos necuvenit, o imprimantă cu laser în valoare de 12,5 milioane de lei vechi, susţin anchetatorii.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în declaraţii, procurorii arătau că, în declaraţia de avere, Ciucă ar fi omis să menţioneze un teren intravilan de peste 600 de metri pătraţi, situat în Târgu Mureş şi un garaj.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Procurorii DNA au invocat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în recursul din dosarul Ciucă.
 Vizualizări articol: 306 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Procurorii DNA au invocat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în recursul din dosarul Ciucă0.05

Shopping City Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Oftalmologie Ochelari Lentile Rame Optometrie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei