Ministrul Corlăţean şi ambasadorul olandez Van Bonzel au discutat despre Schengen şi MCV

Titus Corlăţean a reiterat poziţia cunoscută a României, potrivit căreia criteriile obiective fixate pentru aderarea la Spaţiul Schengen au fost îndeplinite integral şi că se aşteaptă adoptarea unei decizii politice pozitive la Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) din luna septembrie.

"Ambasadorul Van Bonzel a menţionat faptul că Parlamentul olandez aşteaptă rezultatul raportului Comisiei Europene legat de MCV, din luna iulie, pentru a da un mandat guvernului în legătură cu decizia referitoare la extinderea Spaţiului Schengen", se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei, remis presei joi.

Potrivit sursei citate, ambasadorul olandez a salutat intensificarea contactelor bilaterale dintre România şi Olanda la nivel guvernamental, parlamentar şi al instituţiilor din sistemul judiciar pe tema MCV.

"De asemenea, au fost discutate şi aspecte ale cooperării bilaterale în domeniul Justiţiei între ministerele de resort din România şi Olanda, inclusiv sprijinul financiar al Ambasadei olandeze pentru derularea unor proiecte legate de implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie şi de îndeplinirea obiectivelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare stabilit în relaţia cu Comisia Europeană", arată sursa citată.

Olanda şi-a exprimat scepticismul în ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen.

Miercuri, 23 mai, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs Van Bonzel, a afirmat că mesajul pe care speră să-l transmită Parlamentului olandez, în luna septembrie, este acela că e mai bine să se lucreze cu România în Spaţiul Schengen decât să fie lăsată pe dinafară, apreciind că "spaţiul de liberă circulaţie nu funcţionează corespunzător la nivel intern".

Consiliul Afacerilor Interne din septembrie 2012 este aşteptat să ia o decizie favorabilă aderării României în Spaţiul Schengen.

"Acesta este mandatul meu şi asta trebuie să transmit eu în septembrie Parlamentului. Noi trebuie să spunem că da, România este gata. Cooperăm excelent la toate nivelurile aşa cum am dori să cooperăm cu toate statele europene, iar acesta este mesajul pe care sperăm să-l folosim ca să convingem Parlamentul: Că e mai bine să lucrăm cu România în Spaţiul Schengen decât s-o lăsam pe dinafară, pentru că Schengen-ul nu funcţionează corespunzător la nivel intern", a afirmat ambasadorul olandez.

Diplomatul a recunoscut că, în prezent, Parlamentul şi opinia publică din Olanda sunt sceptice nu atât cu privire la România, cât cu privire la Europa şi funcţionarea acesteia. "Sunt preocupaţi de funcţionarea Schengen şi fără români. Problema este cu funcţionarea Schengen la nivel intern. Nu funcţionează cum ne-am dori. Ordinea juridică din Europa este relativ slăbită. După cum ştiţi Europa a început ca un proiect economic, pieţele trebuiau aduse laolaltă şi când faci acest lucru deschizi frontierele", a spus ambasadorul.

Marţi, 22 mai, în prima sa conferinţă de presă ca ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean a afirmat că România şi-a îndeplinit integral angajamentele, responsabilităţile, de a răspunde criteriilor, exigenţelor pentru aderarea la Spaţiul Schengen, iar un raport al CE pe justiţie favorabil ar elimina din pretextele invocate de unele state membre.

Corlăţean a susţinut că, în pofida contextului electoral intern, speră ca Olanda să se alăture "practic unanimităţii europene din acest punct de vedere", propunerea comună franco-germană reprezentând baza pentru o astfel de decizie.

Corlăţean a subliniat faptul că Mecanismul privind aderarea României la spaţiul Schengen nu este legat de MCV, dar că într-o formă sau alta are relevanţă ceea ce se face în domeniul justiţiei, întructâ poate consolida încrederea unor state membre cu privire la modul în care statul român îşi poate asuma responsabilităţile ca stat membru al Schengen

"Aici poziţia României şi a Comisiei Europene este una comună, respectiv România şi-a îndeplinit integral angajamentele, responsabilităţile, de a răspunde criteriilor, exigenţelor pentru aderarea la spaţiul Schengen. Este o poziţie extrem de clară a CE şi am exprimat aprecierea pentru această poziţie clară de principiu şi pentru modul în care s-a cooperat cu CE pentru atingerea acestui obiectiv şi faptul, tot poziţiecomună, că interferenţe de natură politică care pot avea şi explicaţii de natură internă în unele state membre, nu sunt acceptabile şi nu pot fi înţelese din perspectiva mecanismului care spune foarte clar că România îndeplineşte criteriile la Spaţiul Schengen", a conchis Titus Corlăţean, numit ministru al Justiţiei în 7 mai.