MAE: În raportul Departamentului de stat, elemente semnalate de România nu au fost preluate adecvat

MAE precizează, într-un comunicat, că a luat notă de publicarea, la data de 11 martie 2010, a Raportului Departamentului de Stat al SUA, privind situaţia drepturilor omului în lume, în anul 2009.

Ministerul român de Externe semnalează că documentul este bazat pe datele furnizate de ambasadele SUA din întreaga lume, examinând, detaliat, evenimentele şi acţiunile relevante din domeniul menţionat în perioada de referinţă. MAE apreciază că raportul este un instrument util de evaluare, dintr-o perspectivă comparativă, a dinamicii procesului de reformă a societăţii româneşti şi a ameliorării continue a situaţiei drepturilor omului.

Ministerul Afacerilor Externe şi autorităţile române în general au purtat un dialog constant cu reprezentanţii Departamentului de Stat şi ai Ambasadei SUA asupra situaţiei drepturilor omului în România, inclusiv în contextul elaborării raportului menţionat.

"Cu toate acestea, nu toate elementele semnalate de către autorităţile române au fost preluate în mod adecvat", susţine MAE.

Din analiza preliminară a Raportului - capitolul referitor la România - rezultă atât reflectarea progreselor înregistrate de România, cât şi o serie de evaluări critice, informaţiile pe baza cărora sunt făcute aceste aprecieri provenind dintr-un inventar de situaţii individuale, adaugă Ministerul de Externe.

MAE mai menţionează că raportul defineşte România ca democraţie constituţională, iar procesul electoral este evaluat ca liber şi democratic. Se apreciază faptul că autorităţile române respectă în general drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi că legislaţia română nu permite abuzurile în domeniul drepturilor omului, aspect reflectat şi în practica generală a autorităţilor. Se menţionează, printre altele, faptul că: autorităţile au controlul civil asupra structurilor de forţă; continuarea reformei poliţiei; respectarea generală a libertăţii de expresie, inclusiv pe internet, şi a libertăţii presei, a libertăţii întrunirilor şi a libertăţii de asociere, a libertăţii de conştiinţă; eforturile guvernului în privinţa protecţiei refugiaţilor.

Principalele aspecte critice se referă la: condiţiile din închisori, ritmul lent de restituire a proprietăţilor, inclusiv ale comunităţilor religioase, încrederea publică în capacitatea puterii judecătoreşti de aplicare imparţială a legii, combaterea corupţiei, unele prevederi ale legii cultelor, discriminarea de la nivelul societăţii faţă de anumite categorii de persoane (femei, copii, persoane cu dizabilităţi, minorităţile sexuale, persoane cu HIV), precizează sursa citată.

"MAE constată că elementele de evaluare din partea introductivă a raportului conţin anumite generalizări care nu corespund, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, cu informaţiile punctuale din secţiunile raportului, aceste evaluări generalizante fiind bazate pe un număr limitat de cazuri individuale identificate", se arată în comunicat.

De asemenea, MAE apreciază că "există anumite puncte în care informaţiile apar ca fiind necorespunzătoare cu prevederile legislaţiei române în vigoare, precum şi cu practica administrativă". Astfel, de exemplu, în situaţia în care copiii cetăţenilor români nu sunt înregistraţi la naştere, ei nu devin apatrizi. MAE precizează că structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor au asistat permanent persoanele fără acte de identitate în obţinerea acestora, după cum chiar raportul menţionează într-o secţiune ulterioară.

"Există în raport şi anumite secţiuni unde informaţiile nu sunt actualizate în mod corespunzător", susţine MAE, precizând că un exemplu concret se referă la secţiunea privind protecţia refugiaţilor în România. Astfel, deşi după publicarea raportului pentru anul 2008, MAE a semnalat aspectele necorespunzătoare referitoare la înfiinţarea Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă pentru Refugiaţi, de la Timişoara, aceleaşi informaţii sunt preluate şi în raportul pentru 2009.

MAE reiterează că proiectul de la Timişoara este primul proiect din lume de acest fel (nu "al doilea", aşa cum se menţionează în raport), succesul acestui demers fiind urmat de crearea unor facilităţi similare în alte părţi ale lumii şi de încurajarea statelor de a urma exemplul autorităţilor române. În ceea ce priveşte informaţia referitoare la condiţiile din Centru, prezentate drept "acceptabile", MAE subliniază că aceste condiţii sunt apreciate unanim ca fiind cele mai bune din lume, aprecierile fiind reiterate, cel mai recent, cu ocazia Grupului de Lucru al Statelor de Relocare desfăşurat la Timişoara, la 10-11 martie 2010.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că va aduce la cunoştinţă instituţiilor publice responsabile situaţiile critice indicate de raport.

MAE are întreaga disponibilitate de a coopera cu autorităţile SUA pentru prezentarea punctului de vedere al autorităţilor române faţă de situaţiile descrise în raport, semnalând, în acelaşi timp aspectele neactualizate sau care nu au fost reflectate în mod corespunzător, se mai arată în comunicat.

Raportul Departamentului de Stat, publicat recent, critică atitudini antisemite la nivelul societăţii româneşti, menţionând că primarul Radu Mazăre a purtat o uniformă nazistă la o paradă de modă, dar şi că un seminar la care au fost distribuite materiale antisemite a fost sponsorizat de Consulatul din New York.

În document sunt menţionate şi "declaraţiile antisemite" ale PRM.

Raportul Departamentului de Stat privind situaţia drepturilor omului citează Centrul de Monitorizare a Antisemitismului din România (MCA), potrivit căruia autorităţile române au avut tendinţa de a diminua importanţa actelor de vandalism antisemitic, atribuindu-le în general copiilor, beţivilor sau persoanelor cu probleme psihice. Raportul menţionează de asemenea că nu au fost făcute anchete complete şi nici nu au existat condamnări pentru aceste fapte.

Raportul critică şi discriminarea romilor în România, condiţiile din închisori şi limitarea libertăţii religioase, semnalând abuzuri împotriva femeilor, imparţialitatea justiţiei şi persistenţa problemei corupţiei. Documentul menţionează condiţiile precare din penitenciare, acte de agresiune ale poliţiei împotriva romilor, imparţialitatea justiţiei, supusă uneori influenţelor politice, îngrădirea libertăţii religioase, corupţia funcţionarilor publici, traficul de persoane, exploatarea sexuală şi discriminarea romilor.

La capitolul justiţie, raportul notează că există percepţia publică că sistemul judiciar român ar fi "corupt, lent şi adesea nedrept". Organizaţii neguvernamentale şi oficiali au criticat frecvent sistemul judiciar în cursul anului 2009, unul dintre motive fiind eşecul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a crea proceduri pentru contracararea situaţiilor de conflict de interese.

În ceea ce priveşte retrocedarea proprietăţilor, Departamentul de Stat observă că unele asociaţii ale proprietarilor continuă să denunţe lentoarea procedurilor de retrocedare la nivel local. De asemenea, au existat dispute între Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică privind refuzul retrocedării unor proprietăţi în pofida existenţei unor ordine judecătoreşti în acest sens.

Referindu-se la respectarea vieţii private, raportul subliniază că "există încă impresia larg răspândită că interceptările ilegale continuă să existe" în România.

A doua secţiune a raportului se referă la "Respectarea libertăţilor civile".

În secţiunea referitoare la "Corupţie şi Transparenţa Guvernului", documentul subliniază că deşi sunt prevăzute pedepse penale pentru oficialii corupţi, "Guvernul nu aplică legislaţia în mod eficient, unii oficiali fiind implicaţi uneori în acte de corupţie fără a fi sancţionaţi".