Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Rudele unui bărbat care a stat în puşcăriile şi coloniile de muncă inventate de regimul comunist pentru duşmanii politici s-au adresat Tribunalului Suceava, solicitând despăgubiri morale pentru aceste suferinţe. Din păcate, reparaţiile vin prea târziu pentru cel care a suferit de pe urma persecuţiilor comuniştilor, bolile contacte provocându-i decesul în 1988.
În cererea depusă la Tribunalul Suceava, Ruxandra Teodorescu s-a constituit parte în procesul intentat statului român în baza Legii 221/2009, privind acordarea de despăgubiri morale pentru persoanele condamnate politic. Femeia este urmaşa lui Narcis Trandaf, care în primii ani de după instalarea comunismului a trăit o adevărată dramă, la fel ca mulţi alţi români care au încercat să lupte împotriva sistemului totalitar.
Narcis Trandaf a fost arestat pe 15 august 1949 şi încarcerat la închisoarea militară Cluj. Între timp, bărbatul a fost condamnat pe 3 ianuarie 1950 la zece ani de temniţă pentru „crimă de uneltire contra ordinei sociale”.
Tot în 1950, Narcis Trandaf a fost transferat la Penitenciarul Aiud, iar din septembrie 1951 a ajuns la Colonia de muncă Baia Sprie, lângă Baia Mare. Mai bine de un an a lucrat ca miner, iar în decembrie 1952 a fost transferat la o altă colonie, Cornic, tot din Regiunea Baia Mare. Până în aprilie 1957, când a fost eliberat, bărbatul a mai trecut şi pe la Penitenciarul Satu Mare. Eliberarea din puşcărie nu a coincis şi cu liniştea. I s-a impus domiciliu forţat în comuna Măzăreni, Regiunea Brăila, iar restricţiile i-au fost ridicate după exact patru ani, pe 10 aprilie 1961.
„La data arestării, tatăl meu avea vârsta de 26 de ani, era complet sănătos, nesuferind de nici o boală. În momentul în care a fost eliberat şi i s-a ridicat restricţia domiciliară, datorită condiţiilor deosebit de grele la care a fost supus, starea sa de sănătate s-a alterat puternic şi până la decesul care a survenit la data de 30 mai 1988 acesta a suferit mai multe afecţiuni”, a arătat fiica acestuia în acţiunea înaintată la Tribunalul Suceava.
O familie distrusă
Ruxandra Teodorescu a specificat că în toată perioada vieţii, tatăl ei a suferit şi traume morale, nu doar fizice, acestea extinzându-se la nivelul întregii familii.
„Prin arestarea şi apoi detenţia tatălui meu, fapt care s-a produs când aveam doar câteva luni, am fost privată de sprijinul financiar şi afecţiunea părintească a acestuia, mama fiind nevoită să divorţeze ulterior pentru a nu mai fi expusă represiunilor de tot felul. Aceeaşi situaţie a obligat-o apoi pe mama să plece din zonă, pentru a-şi căuta serviciu, astfel încât am rămas în îngrijirea bunicilor care m-au crescut până la majorat”, a menţionat Ruxandra Teodorescu.
Suceveanca spune că pentru toate nenorocirile provocate de regimul comunist nu a primit niciodată nici o indemnizaţie, aşa cum s-a întâmplat cu alte persoane, în baza Legii 118/1990.
În acţiunea deschisă la Tribunalul Suceava, fiica fostului deţinut politic Narcis Trandaf cere despăgubiri morale de 1,5 milioane de euro.
Primul dosar de acest fel la Suceava
Dosarul privindu-l pe Narcis Trandaf este primul înregistrat la Tribunalul Suceava după intrarea în vigoare a Legii 221/2009. Magistraţii suceveni se aşteaptă ca şi alte persoane care au suferit din motive politice în perioada comunistă să se adreseze cu astfel de cereri. Legea stipulează clar cine are acest drept, precum şi perioada în care poate fi sesizată instanţa de judecată. Articolul 5, aliniat 1, din Legea 221/2009 spune următoarele: „Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei de judecată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare; acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obţinut despăgubiri; repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotărârea judecătorească de condamnare s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militară”.
În ţară s-au şi dat primele despăgubiri
Dacă la Suceava abia a fost înregistrat primul dosar în baza Legii 221/2009, alte instanţe din ţară au şi pronunţat primele hotărâri.
Este şi cazul lui Eduard Conescu, fost luptător în rezistenţa anticomunistă, care în urmă cu o lună a obţinut din partea Tribunalului Iaşi daune morale de 300.000 de lei (aproximativ 75.000 de euro) pentru suferinţele îndurate în cei şase ani de închisoare pe care i-a executat.
Fostul preşedinte al PNŢ cere despăgubiri de 18 milioane de euro
Un alt dosar similar este cel al fostului preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, Ion Diaconescu. Acesta a dat în judecată statul român şi solicită daune de 18 milioane de euro pentru traumele suferite în timpul detenţiei politice din închisorile comuniste
Ion Diaconescu a stat 15 ani în închisoare, fiind acuzat că, în calitate de membru în conducerea Organizaţiei de Tineret a Partidului Naţional Ţărănesc, a desfăşurat „activităţi ostile regimului totalitarist bolşevico-comunist instaurat pe 6 martie 1945“
Fostul preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc a solicitat instanţei să constate caracterul politic al condamnării suferite în baza sentinţei Tribunalului Militar Bucureşti din 28 februarie 1948, când a primit o pedeapsă de 15 ani de muncă silnică, cinci ani degradare civică şi confiscarea totală a averii.
(12 mar 2010, 12:22:09