Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Coaliţia «Opriţi Codurile!» atrage atenţia asupra faptului că cetăţenii Iulian Urban şi Traian Băsescu încalcă noul Cod penal înainte chiar de intrarea acestuia în vigoare. Cei doi se fac vinovaţi de difuzarea de informaţii false de natură a pune în pericol statul de drept", se arată într-un comunicat de miercuri al Coaliţiei.
Reprezentanţii Coaliţiei susţin, în comunicatul semnat de Mircea Toma, liderul Agenţiei de Monitorizare a Presei, că "cetăţeanul" Iulian Urban (senator PDL, n.r.) "încearcă să promoveze ideea consultării publice, comunicând pe blogul personal informaţii false conform cărora societatea civilă ar fi fost consultată cu privire la prevederile proiectului de Cod civil".
Conform aceluiaşi document, "cetăţeanul" Traian Băsescu, "prin comunicatul transmis de la înălţimea instituţiei preşedinţiei, comite un act de instigare la nerespectarea legii".
"Traian Băsescu cere imperios preşedinţilor partidelor de guvernământ şi preşedintelui Senatului să grăbească activitatea parlamentarilor în ceea ce priveşte procedura de urgenţă a votării codurilor, deşi este conştient de faptul că aceste proiecte nu au parcurs proceduri cerute de lege până a ajunge la Parlament. Este, totodată, îngrijorătoare presiunea morală exercitată de preşedinte prin asocierea chestiunii dosarelor la subiectul codurilor", apreciază Coaliţia "Opriţi Codurile!" în comunicatul citat.
Autorii documentului susin că, marţi, cu ocazia participării sale la o ceremonie organizată de o revistă, Traian Băsescu "făcea lobby pentru promovarea codurilor, chiar dacă ştie că cetăţeanul a fost desconsiderat şi ignorat atunci când au fost formulate proiectele de coduri".
"În cazul în care ar fi votate codurile, pentru faptele amintite mai sus, atât cetăţeanul Băsescu, cât şi cetăţeanul Urban ar fi pasibili de o pedeapsă de până la cinci ani", conchid autorii comunicatului.
Aceştia îşi argumentează susţinerile arătând că articolul 400 din proiectul Codului penal, referitor la comunicarea de informaţii false, prevede că a comunica sau a răspândi, prin orice mijloace, "ştiri, date sau informaţii false ori documente falsificate, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani".
Articolul 365 din proiect, referitor la instigarea publică, stipulează că fapta de "a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat". Conform aceluiaşi articol, însă, dacă fapta este comisă de un funcţionar, pedeapsa este închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Coaliţia "Opriţi Codurile" este formată din circa 30 de organizaţii nonguvernamentale şi asociaţii profesionale de media şi are drept scop anularea procedurilor legislative realizate până în prezent în legătură cu codurile Civil, Penal, de Procedură civilă şi de Procedură penală. Membrii coaliţiei îşi doresc ca înainte de a fi supuse adoptării, cele patru acte normative să facă obiectul unei dezbateri publice reale, conform Legii transparenţei.
Reprezentanţii acestei coaliţii au discutat pe tema codurilor juridice cu preşedintele Traian Băsescu, cu preşedintele Senatului Mircea Geoană şi cu reprezentanţi ai comisiilor parlamentare care le dezbat.
Coaliţia de organizaţii neguvernamentale "Opriţi Codurile!" a dat în judecată, în 13 aprilie, Executivul şi Ministerul Justiţiei, în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti acuzând cele două instituţii de încălcare a legii transparenţei în adoptarea proiectelor celor patru coduri, procesul urmând să înceapă în 22 mai la Curtea de Apel Bucureşti.
În cererea de chemare în judecată depusă la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, ONG-urile acuză Executivul de încălcare a legii transparenţei, dar şi a Legii 24/2000 care reglementează tehnica legislativă, reprezentanţii organizaţiilor spunând că adoptarea codurilor prin hotărâri de Guvern s-a făcut fără existenţa unor avize.
Pe lânge cele două legi, ONG-urile au mai reclamat şi încălcarea mai multor hotărâri de Guvern conţinând prevederi tehnice.
