Cătălin MIHULEAC

Omul e o fiinţă olfactivă, iar eu pot oricând să-nşir un curriculum vitae al mirosurilor care mi-au marcat viaţa. Din copilărie, m-am ales cu mirosul mingii de fotbal, amestecat cu cel al primului fum de ţigară tras cu pieptul. Din şcolile pe care le-am urmat, am rămas cu amprenta olfactivă a cernelurilor „Flaro”, a săpunului ieftin de elev şi a săpunului „Rexona”, în care proful de mate, viitorul lider sindical Isvoranu, îşi ţinea puloverele. A venit şi armata, cu damful stătut de caporal păstrat în fasole cu slănină, îmbunat de adierile primăvăratice venite din partea verdelui unui câmp, transformat abuziv în teren de instrucţie.

Apoi, facultatea, cu parfumul exotic al studenţilor străini, îndeosebi greci, care ne suflau - fără efort şi talent – toate fetele frumoase din universitate. Doamne, ce calupuri de umilinţe înduram din partea duşmanului student străin, care domnea cu ajutorul friptanului zilnic, a şpreiului de contrabandă – bun însă şi ăla! – dar mai ales a ţigării americane de-un blond arzător, irezistibil pentru fragilele noastre frumoase.

Din fosta mea activitate inginerească, nu reţin prea multe, doar o grămadă rugbistică de iz stătut al conservelor de peşte, de duhoare a ţuicii alintate „Doi ochi albaştri” - fiindcă de pe etichetă te priveau două prune ca doi ochi limpezi - de îmbâcseală a sudorii împachetate în salopetă jilavă, de muncitor... Şi-ar mai fi emanaţia bancnotelor din ziua de leafă, parcă înadins puturoase, pentru a te umili pe tine, omul muncii...

Dar deasupra tuturor celor ce mi-au trecut prin vămile nărilor, un miros violent le-a întrecut pe toate: mirosul de parvenit. Mirosul de parvenit e inconfundabil, creat în creuzete speciale, dintr-un amestec de salivă slugarnică, depusă pe mâini influente, de transpiraţie mitocănească şi de ifose învelite în foi de almanah. Mirosul de parvenit e tenace ca un candidat care atacă a patra oară parlamentul. Mirosul de parvenit se poate inhala mai ales seara, în timpul tocşourilor, când iese tiptil din televizor, aşa cum gândacii de bucătărie ies la promenadă pe cărări întunecate.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului O biografie în mirosuri.

Comentarii