Înăsprirea condiţiilor pe piaţa creditelor ar putea afecta şi Europa Centrală şi de Est

Înăsprirea condiţiilor de creditare ar putea influenţa negativ şi economiile cu ritm ridicat de dezvoltare din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, potrivit unor analişti citaţi de CNBC.
  Noile state membre ale Uniunii Europene au înregistrat, în ultimii ani, ritmuri de creştere economică de două ori mai rapide decât statele occidentale, graţie investitorilor străini atraşi de costul redus al forţei de muncă.

Reticenţa băncilor occidentale de a mai acorda împrumuturi şi condiţiile mai stricte impuse ar putea conduce la reducerea lichidităţilor în centrul şi estul Europei, a declarat Agata Urbanska, analist în pieţe emergente la ING Bank.

"Este posibil ca 2008 să nu fie cel mai bun an pentru zona euro. Nu aşteptăm o creştere a investiţiilor străine directe, întrucât resursele sunt limitate", a spus Urbanska.

Site-ul CNBC menţionează că, potrivit estimărilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Polonia a atras anul trecut investiţii străine directe de zece miliarde de dolari, Cehia 5,2 miliarde de dolari, România 5,1 miliarde de dolari, Ungaria trei miliarde dolari, iar Slovacia 2,6 miliarde de dolari. Statele baltice au obţinut 2,7 miliarde de dolari, Slovenia 2,6 miliarde de dolari şi Bulgaria trei miliarde de dolari.

Datele Băncii Naţionale a României (BNR) indică însă o valoare a investiţiilor străine directe, anul trecut, mult mai ridicată faţă de estimarea prezentată de CNBC, respectiv 7,06 miliarde de euro.

În condiţiile în care încetinirea creşterii economice din Statele Unite nu a afectat încă zona euro, estimările referitoare la impactul asupra Europei Centrale şi de Est sunt dificil de realizat. Aparent, atractivitatea regiunii se menţine, consideră analiştii citaţi pe site-ul menţionat.

"Ritmul ridicat de dezvoltare se menţine pe pieţele emergente, inclusiv în multe state din Europa Centrală şi de Est", a declarat William Oswald, analist şef în pieţe emergente la JP Morgan.

În ultimele şase luni, problemele de pe pieţele financiare au mărit însă decalajul între cele mai puternice şi cele mai slabe economii din regiune. Bursele au reacţionat diferit, în funcţie de încrederea investitorilor în capacitatea statelor de a rezista.

Una dintre cele mai afectate a fost piaţa de capital din România, care a înregistrat un declin de aproape 25% în decurs de şase luni, în timp ce bursa din Slovacia a urcat cu 5,2%.

Piaţa de capital din Polonia a pierdut 9,4%, cea din Ungaria peste 7% iar cea din Cehia mai mult de 6%.

"Bursele se află sub presiune, dar este vorba mai mult de încredere decât de factori fundamentali", a spus Urbansk.

În pofida declinului bursei din Praga, Produsul Intern Brut (PIB) din Cehia a urcat cu 6,9% în ultimul trimestru al anului trecut, alimentat de cheltuieli, investiţii şi comerţ. PIB-ul Ungariei a avansat în aceeaşi perioadă cu doar 0,8%, evoluţia generând temeri privind intrarea ţării în recesiune.

În Polonia, creşterea PIB a fost anul trecut cu 6,5%, în timp ce pentru România BERD estimează o creştere economică de 6,5% în 2007, comparativ cu 7,7% în anul precedent, conform sursei citate.

În cazul României, deficitul ridicat de cont curent şi reducerea investiţiilor străine directe au provocat temeri că ritmul de creştere economică este nesustenabil, iar cotaţia leului a scăzut cu peste 10% în ultimele şase luni.

Analiştii spun că leul s-a apreciat rapid înainte de aderarea României la UE în 2007, întrucât investitorii au încercat să profite de dobânzile mai ridicate din zona euro şi Statele Unite, iar acum echilibrul este restabilit.

"Inversarea tendinţei cursului de schimb al leului este văzută ca o normalizare", a arătat Oswald.

La începutul acestei luni, agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit în scădere perspectiva ratingurilor României, Bulgariei, Estoniei şi Letoniei, ca urmare a nivelului ridicat al deficitelor externe, de 14% din PIB, 19,5% din PIB, 16% din PIB, respectiv 25% din PIB.

Oficialii acestora state au declarat că nu sunt îngrijoraţi de nivelul deficitelor, întrucât sunt alimentate în mare parte de importurile de tehnologie.

Creşterea consumului intern a condus la creştere economică ridicată dar a alimentat şi inflaţia, pe fondul expansiunii rapide a creditelor, în special în statele baltice şi Bulgaria.

Un efect benefic al crizei de pe piaţa împrumuturilor ar putea fi încetinirea activităţilor de creditare în unele state est-europene, dominate de prezenţa băncilor occidentale care au furnizat fonduri mari subsidiarelor din regiune.

"Sperăm ca băncile să limiteze creditele în aceste state, ca urmare a modificării condiţiilor din piaţă", a afirmat Urbanska, adăugând că a constatat deja acest lucru în regiunea baltică şi în Bulgaria.

Ţările baltice şi Bulgaria au regimuri monetare fixe, iar ieşirea de sub control a deficitului de cont curent le poate afecta sustenabilitatea sistemului, avertizează analiştii.

Economiile din regiune nu sunt direct influenţate de încetinirea ritmului de dezvoltare în Statele Unite, în condiţiile în care exporturile lor pe piaţa americană reprezintă sub 5% din totalul vânzărilor realizate în străinătate.

Astfel, mecanismul de transmitere a crizei financiare ar putea fi mai probabil prin intermediul creditelor decât al comerţului, odată cu introducerea unor condiţii mai stricte de acordare a împrumuturilor, a spus Oswald.

Scăderea bruscă a creditelor ar putea reduce investiţiile şi cererea internă la un nivel care să afecteze şi creşterea economică.

Oswald a explicat că niciun stat nu se poate decupla de o economie precum cea a Statelor Unite, dar contează şi amploarea impactului.