Centrul European de Studii Covasna-Harghita aduce argumente împotriva autonomiei Ţinutului Secuiesc

Reprezentanţii Centrului European de Studii Covasna-Harghita afirmă că situaţia din zona Covasna-Harghita-Mureş nu are nimic în comun cu cea din Kosovo şi enumeră, sub titlul “De ce nu Kosovo în România?”, câteva argumente "împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc".
  Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ioan Lăcătuşu, după declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, în discursul unor lideri maghiari au fost actualizate cererile de obţinere a autonomiei pe criterii etnice "a aşa-zisului Ţinut secuiesc".

Centrul European de Studii Covasna-Harghita prezintă câteva argumente împotriva “autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut secuiesc" şi susţine că situaţia din zona Covasna-Harghita-Mureş nu are nimic în comun cu cea din Kosovo.

Conform sursei citate, în prezent se poate vorbi de existenţa la nivel naţional a “modelului românesc de relaţii interetnice, considerat etalon european pentru acordarea drepturilor minorităţilor”, iar în locul “demersurilor pentru instituţionalizarea unei autonomii pe criterii etnice – autonomie care există de facto în judeţele cu populaţie maghiară numeric majoritară, liderii politici şi civici ar trebui să acţioneze pentru ca acest model să fie promovat şi în aceste judeţe”.

Potrivit documentului citat, la recensământul populaţiei din 2002 populaţia de etnie maghiară din Covasna, Harghita şi Mureş a reprezentat 59,18 % din totalul populaţiei celor trei judeţe, astfel că nimeni dintre liderii maghiari nu poate solicita autonomie teritorială pe criterii etnice făcând abstracţie de opţiunile românilor, rromilor şi a cetăţenilor de alte etnii care reprezintă peste 40 % din totalul populaţiei celor trei judeţe.

“Orice formă de autonomie pe criterii etnice care va conduce inevitabil la discriminarea şi marginalizarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, se va repercuta negativ asupra cetăţenilor români de etnie maghiară trăitori în celelalte judeţe ale ţării. Românii nu vor putea asista pasiv cum, în mijlocul ţării lor, se formează o enclavă etnică, în care patrimoniul cultural românesc, istoria şi limba română, simbolurile româneşti, nu sunt respectate, iar românilor le sunt încălcate drepturile fundamentale”, se subliniază în comunicat.

Totodată, în document se subliniază că “susţinerea obţinerii unei autonomii pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc”, va afecta pe termen mediu şi lung, relaţiile dintre români şi maghiari, având multe consecinţe negative ce se pot amplifica şi multiplica cu repeziciune, după “principiul dominoului”.

“Intensificarea demersurile separatiste şi autonomiste ale liderilor maghiari nu pot rămâne fără urmări negative asupra altor importante sectoare ale vieţii publice româneşti”, se arată în document, adăugându-se că, din perspectivă geopolitică, “constituirea unei enclave în zona Covasna-Harghita-Mureş nu va fi benefică pentru maghiari şi niciodată acceptată de români, iar stoparea tendinţelor de enclavizare şi de instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice poate asigura o valorificare superioară a resurselor şi potenţialului uman şi material din zonă”.

Potrivit Centrului European de Studii Covasna-Harghita, clasa politică românească, reprezentanţii societăţii civile şi ai mass-media, cât şi “ toţi cei care şi-au intensificat demersurile pentru instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc grăbindu-se să facă asemănări fără orice temei cu situaţia din Kosovo” trebuie să aibă în vedere aceste argumente.