Globul pământesc de la Muzeul Apelor din Fălticeni a fost restaurat

După 29 de ani, globul pământesc de la Muzeul Apelor “Mihai Băcescu” din Fălticeni realizat “cu o exactitate milimetrică", pe parcursul a cinci ani şi jumătate, de profesorul de geografie Neculai Isaic din Ciumuleşti, comuna Vadu Moldovei, a fost restaurat de cel care l-a construit. Lucrările au fost finalizate vineri, 20 noiembrie. Donat muzeului în anul 1986, globul a fost, este şi va fi în continuare unul din punctele de atracţie din urbea de pe Şomuz pentru că prezintă relieful scoarţei terestre şi relieful submarin. Alături de globul pământesc cu diametrul de 160 de centimetri se află şi  un glob lunar realizat tot de profesorul Neculai Isaic, după o concepţie proprie şi cu ajutorul unor hărţi editate de Societatea Naţională de Geografie din Statele Unite ale Americii.

O lucrare valoroasă realizată din materiale simple

“Materialele folosite au fost simple, cartoane mai moi pentru a putea realiza scara adâncimilor şi a înălţimilor, pastă de hârtie, aracet, cuie, sârmă. Cel mai important material folosit a fost plexiglasul care a fost mulat la raza de 82 de centimetri, realizând o sferă de plexiglas. Această sferă reprezintă nivelul zero al Oceanului Planetar. Sub acest plexic se găseşte relieful fundului oceanic, insulele străpungând plexicul pentru a ieşi la suprafaţă. Deasupra au fost realizate continentele în relief, scara adâncimilor şi înălţimilor fiind de 1 centimetru la 2.000 de metri. Un cui de 2 cm ieşit în exteriorul plexicului reprezentă o înălţime de 4.000 de metri", ne-a povestit profesorul Neculai Isaic, care a adăugat că  "am început cu Groapa Marianelor care are 11.000 de metri. Am realizat o emisferă de ipsos la scara minus 11.000 de metri. Am pornit de jos, apoi am început să clădesc din cartoane tăiate sub formă de fuse orare, am lucrat cele două emisfere, am tot clădit până am ajuns la nivelul zero. Cu ajutorul cuielor şi al sârmei cu care am armat cuiele pentru a da rezistenţă globului, cu pasta de hârtie şi apoi cu dalta am dat formă oceanelor. Relieful continentelor a fost realizat pe bucăţi sub formă de fuse orare curbate, apoi am clădit relieful aşa cum este pe hărţi. Am încercat să fiu cât mai aproape de realitate la scara folosită. Problema cea mai grea a  fost mularea plexicului şi încheierea acestuia la 45 de grade la meridiane, la Ecuator”.

Globul Isaic, unic în Europa

Globul, o veritabilă „operă de artă geografică”, este considerat unic în lume prin faptul că reprezintă la scară relieful submarin. Conform profesorului Isaic, printre cei care au confirmat unicitatea acestui exponat din Muzeul Apelor se numără cosmonautul Dumitru Prunariu, fostul ministru al culturii Răzvan Teodorescu, geologul, speologul, geograful  Marcian David Bleahu, care a vizitat muzeul fălticenean împreună cu mai mulţi geologi din Franţa și Marea Britanie.

Globul de la Fălticeni are şi doi fraţi mai mici, unul cu diametrul de 1,2 metri, pe care profesorul Neculai Isaic l-a donat Muzeului “Grigore Antipa” din Bucureşti, dar care, după ce s-a defectat sistemul de rotire, a fost scos din circuitul muzeal. La domiciliul din Vadu Moldovei, profesorul are un glob mai mic, cu diametrul de 70 de centimetri, cu sistem de rotire. Pentru Planetariul din Suceava a realizat globul lunar cu un diameteru de 1,2 metri, globul lunar de la Muzeul Apelor din Fălticeni fiind de dimensiuni mai mici pentru a respecta scara globului pământesc.

Restaurarea a durat o lună de zile

Deşi are vârsta de 81 de ani, profesorul din Vadul Moldovei nu renunţă la proiectele sale de restaurare a obiectelor geografice realizate în anii tinereţii, mai ales că se simte în putere să ducă la bun sfârşit ceea ce şi-a propus. Cel mai mult îl bucură discuţiile pe care le poartă cu elevii pasionaţi de geografie şi cu studenţii de la facultăţile de profil. Timp de mai bine de o lună de zile profesorul de geografie Neculai Isaic a recolorat continentele, a scos în evidenţă unele forme de relief, a făcut mici corecturi unde a fost cazul, a folosit culori mai vii, care sunt folosite în atlasele geografice, pentru a scoate în evidenţă mai bine relieful. Vopselele folosite au fost pe bază de ulei, cu rezistenţă mare în timp. După lucrările de restaurare pe globul de la Muzeul Apelor se pot vedea Marea Barieră de Corali, cel mai mare sistem de recif de corali din lume cuprinzând aproximativ 3.000 de recifuri și 300 de insule, vulcanii activi care sunt marcaţi cu roşu, Kamceatka, peninsula cu o suprafaţă de 370.000 km² având aproape toate vârfurile cu vulcani activi.