Bustul poetului, prozatorului şi criticului literar Traian Chelariu (21 iulie 1906 - 4 noiembrie 1966), şi-a regăsit oficial locul în perimetrul public al urbei.

Ieri, la ora prânzului, bustul, realizat cu ani în urmă la dorinţa familiei defunctului de către artista plastică Florica Hociung, bust ridicat pe soclu şi dezvelit la data de 21 iulie 1994 în faţa Universităţii „Ştefan cel Mare”, dar care a dispărut apoi „fără martori”, a avut parte de ceremonia de...recunoaştere publică a amplasării sale în urbe.

Spun „recunoaştere” pentru că bustul a fost urcat pe soclu, pe spaţiul verde din preajma intrării în curtea bibliotecii sucevene, cu mai bine de o lună în urmă, şi, chiar dacă acum nu s-a organizat o „dezvelire” oficială, gestul de omagiere publică a fost perceput ca atare.

Manifestarea, organizată sub egida Consiliului Judeţean şi a Primăriei Municipiului Suceava de către Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” împreună cu Societatea Culturală „Traian Chelariu”, s-a desfăşurat în prezenţa universitarilor Mircea A. Diaconu şi Mihai Iacobescu, a directorului bibliotecii judeţene, Gabriel Cărăbuş, a prof. Victor Cozariuc, preşedintele societăţii culturale care menţine vie memoria lui Traian Chelariu, precum şi a unor rude, foşti colegi şi cunoscuţi ai defunctului.

Traian Chelariu, născut la data de 21 iulie 1906 la Dărmăneşti - Suceava, a trecut la cele veşnice la data de 4 noiembrie 1966. Drama existenţială a acestui intelectual bucovinean, cu studii interbelice de Litere şi Filozofie la Cernăuţi, continuate cu stagii de pregătire postuniversitară la Paris şi la Roma, pus la index ca scriitor, îndepărtat de la catedră şi marginalizat odată cu instaurarea regimului comunist pentru activitatea sa iconaristă, umilit şi trimis să lucreze la deratizare, reprimit apoi în învăţământ unde şi-a reconstruit din nou statutul literar şi didactic, este deja cunoscută.

 

Samavolnic şi barbar

 

Dispariţia bustului amplasat în faţa universităţii sucevene a fost, aşa cum spun martorii, „opera” unor foşti colegi de catedră care au vrut să-i şteargă memoria, măcinaţi de invidie faţă de statura sa intelectuală.

“De ştergerea memoriei şi prigonirea culturii româneşti - spunea prof. Victor Cozariuc - s-au ocupat chiar cei mai <democraţi> şi <înţelepţi> slujitori din conducerea universităţii sucevene, care, în anul 1997, samavolnic şi barbar, fără consultarea autorităţilor şi a acelora care au aprobat amplasarea bustului scriitorului, l-au demolat şi…l-au dosit în subsolul întunecos al instituţiei…”.

Scos din subsol, bustul a aşteptat până acum răbdător lângă peretele Decanatului de Limba şi Literatura Română, unde l-a adus, scoţându-l la lumină, prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu.

 

Un act de donaţie

 

A existat propunerea ca portretul sculptural al lui Traian Chelariu să fie reamplasat pe petecul de verdeaţă din faţa Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. Un loc oarecum marginal, dar totuşi în spaţiul public şi oricum mai bine decât în subsol. Iată însă că Mircea A. Diaconu, prodecanul Facultăţii de Litere şi Filozofie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”, a reuşit să convingă autorităţile locale că locul bustului lui Traian Chelariu, este, ca portret sculptural de scriitor, în incinta instituţiei de carte sucevene. În calitate de mandatar al fiului lui Traian Chelariu, Şerban Chelariu, care se află în SUA, el a făcut un act de donaţie a lucrării (care cântăreşte în bronz cca. 80 kg) bibliotecii judeţene, care a acceptat donaţia şi a pus la dispoziţie spaţiul de amplasare.

 

Destine identice

 

Dintr-o scrisoare semnată de Şerban Chelariu, trimisă cu prilejul acestui eveniment, reproduc următoarele rânduri: „Istoria acestui frumos bust de bronz făcut tatălui meu de buna lui prietenă, distinsa şi sensibila sculptoriţă Florica Hociung, seamănă ciudat de mult cu destinul tatălui meu. Ca şi el a ajuns întâi la Universitate, ca şi el a fost dat jos, şi tot ca şi el, după mulţi ani de singurătate, părăsit şi uitat într-un subsol, poate tot atât de igrasios ca şi casa din Strada Lebedei nr. 8 din Bucureşti, a fost reabilitat. Nu-i aşa că destinele lor sunt foarte asemănătoare? Sunt aproape identice. Şi totuşi, nu. Acum îmi dau seama că nu este chiar aşa...Pentru că bustul tatei nu a ajuns niciodată, ca el, la hingherie!”.

 

Din nou acasă

 

Prin amplasarea bustului lui Traian Chelariu în spaţiul public al urbei s-a făcut, aşa cum a subliniat Mircea A. Diaconu la momentul inaugural, „un act de dreptate”. Se încheie astfel odiseea acestei lucrări care a pribegit aidoma scriitorului prin diverse locuri.

Traian Chelariu, care s-a născut şi şi-a găsit sfârşitul în această zonă, dar al cărui corp a fost înhumat la cimitirul Cernica de lângă capitală, a ajuns sub forma acestui portret sculptural din nou acasă.

 

Din scrisoarea lui Şerban Chelariu

 

„În speranţa că destinul tatălui meu va rămâne de acum încolo mereu legat de acest minunat colţ al Sucevei, popas înverzit pe drumul care duce la Cetate, în speranţa că eriniile, doborâte de acest ultim omagiu, îl vor lăsa în sfârşit pe acest fiu al Bucovinei să se odihnească în pace, vă mulţumesc tuturora pentru bunăvoinţa de a fi alături de el, aşa cum sunt convins că şi el a fost, este şi va rămâne mereu alături de dumneavoastră, fraţi de sânge cu acest minunat tărâm bucovinean”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bustul scriitorului Traian Chelariu.

Comentarii