TB: Trăşculescu s-a folosit de funcţia politică, relaţii şi cunoştinţe, pentru atribuirea lucrărilor

"Rezultă din toate acestea că inculpatul Trăşculescu s-a folosit de influenţa pe care o avea, fie pe linie de afiliere politică, fie pe simple relaţii de prietenie, de cunoştinţe, pentru a obţine atribuirea unor pachete de lucrări care se derulau prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi care urmau să se execute în judeţul Vrancea, către un anumit ofertant, reprezentat dintr-o asociere formată din mai multe firme, printre care şi cea a denunţătorului, (...) şi pentru aceasta se aştepta să primească bani", notează Tribunalul Bucureşti, în motivarea deciziei de arestare preventivă .

Se pun astfel în evidenţă, mai arată instanţa în documentul citat, cel puţin indicii temeinice privind comiterea infracţiunii de trafic de influenţă de către Alin Trăşsculescu.

"De aici decurge şi concluzia privitoare la existenţa indiciilor temeinicie cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă în legătură cu traficul de influenţă şi instigare la spălarea banilor cunoscând că aceştia provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, deoarece în cursul respectivei întâlniri s-a discutat şi despre semnarea între Calotă şi (...) a unui contract în baza căruia (...) trebuia să facă o plată către Calotă, plată de care beneficia implicit şi Trăşculescu. Or, cu această ocazie, inculpatul Trăşculescu îl îndeamnă pe (...) să semneze acest contract, deşi se crea aparenţa unei cu totul alte operaţiuni comerciale, arătându-i că aşa s-a convenit între ei", mai arată instanţa, în motivare.

Fostul deputat Alin Trăşculescu, pentru care Tribunalul Bucureşti a emis mandat de arestare preventivă, a ajuns, în 29 noiembrie, în arestul Poliţiei Capitalei, fiind încarcerat.

Trăşculescu a scris din arest o scrisoare, postată pe un site al său, în care susţine că este nevinovat şi îi întreabă pe alegătorii vrânceni dacă să mai continue drumul în politică sau să se retragă, spunând că va afla acest lucru în 9 decembrie.

Fostul deputat, acuzat că ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autorităţile vrâncene să atribuie contracte de investiţii unor societăţi, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, potrivit deciziei din 29 noiembrie a Tribunalul Bucureşti, prin care a fost admisă cererea în acest sens formulată de procurorii anticorupţie. Decizia Tribunalului nu este definitivă.

Alin Trăşculescu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă. Ulterior, procurorii au extins cercetările în cazul lui Trăşculescu şi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Propunerea de arestare preventivă a lui Alin Trăşculescu a fost formulată după ce în 20 noiembrie acesta a demisionat din funcţia de deputat.

În 13 noiembrie, DNA a solicitat Camerei Deputaţilor, prin Ministerul Justiţiei, să avizeze cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Alin Trăşculescu. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat cererea anchetatorilor.

Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, în perioada noiembrie 2010 - noiembrie 2012, Alin Silviu Trăşculescu, în calitate de deputat şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul (denunţător) Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, iniţial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei, în patru tranşe - de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei şi 200.000 de lei.

Ulterior, Trăşculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi primească în două tranşe, de 50.000 de lei şi, respectiv, 1.050.000 de lei.

"Pentru obţinerea acestor foloase, Trăşculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă asupra reprezentanţilor autorităţilor locale din judeţul Vrancea, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu atribuţii de verificare, avizare şi aprobare în derularea procedurii specifice aceluiaşi program, precum şi asupra reprezentanţilor SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relaţie contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunţător Vintilescu Mircea Alexandru", scriu anchetatorii în documentul citat.

De asemenea, în 6 noiembrie, Trăşculescu l-ar fi determinat pe Calotă să falsifice un contract între SC Aquaform SRL şi firma lui Calotă SC Maryna Exclusiv SRL, acesta fiind antedatat pentru a putea fi folosit în scopul efectuării plăţii şi a justificării în evidenţele contabile ale celor două societăţi.

De asemenea, anchetatorii au mai stabilit că, în perioada august - noiembrie, Marian Valeriu Calotă, l-ar fi constrâns prin ameninţare pe Vintilescu să dea sumele de bani cerute de Trăşculescu în schimbul intervenţiilor promise.

Potrivit anchetatorilor, Trăşculescu şi Calotă s-ar fi întâlnit în 10 noiembrie, în municipiul Focşani, cu Vintilescu pentru a primi suma de 50.000 de lei, prima tranşă din cei 1,1 milioane de lei ceruţi.

Trăşculescu i-ar fi spus lui Vintilescu să îi dea lui Calotă cei 50.000 de lei, care ulterior trebuiau să ajungă la deputatul PDL.

Calotă a fost prins în flagrant delict, în 10 noiembrie, în jurul orei 20.40, după ce a primit banii de la Vintilescu. După aproximativ 20 de minute, Trăşculescu a fost oprit pe strada Independenţei din Focşani, pentru percheziţie corporală, fiind de asemenea percheziţionat şi autoturismul deputatului PDL.

Procurorii DNA susţin în referatul prin care cer arestarea lui Alin Trăşculescu că deputatul i-a cerut denunţătorului său 200.000 de euro chiar în Parlament, într-o sală a grupului PDL.

De asemenea, Trăşculescu îi spunea denunţătorului că bate la uşă campania electorală şi că are nevoie de 200.000 de euro, percepţia denunţătorului fiind aceea că această sumă reprezenta o plată pe care deputatul o cerea în schimbul traficării influenţei sale.