Boc: Tăriceanu este "un hoţ în sens figurativ", Tăriceanu: Pentru asta pot depune acţiune penală

Premierul Emil Boc şi fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu au ajuns, miercuri dimineaţa, la Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, pentru a fi audiaţi de instanţă în procesul în care Tăriceanu îi cere daune lui Boc pentru afirmaţiile publice făcute de actualul premier în legătură cu contractul Sterling.

În faţa instanţei, Boc şi-a reluat acuzaţiile susţinute anterior, arătând că afacerea Sterling a avut ca punct de plecare compania Rompetrol, prin Dinu Patriciu, şi a fost premeditată de fostul Guvern, din noiembrie 2008, odată cu aprobarea actului adiţional 11 la contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia. Boc a susţinut că Tăriceanu, în calitate de prim-ministru, avea obligaţia de a cere şi a verifica respectarea cadrului legal.

El a acuzat că fostul Guvern a acceptat transformarea contractului Sterling fără licitaţie, fiind de acord şi cu modificarea cotelor din producţie care reveneau statului.

La rândul său, fostul premier Tăriceanu a apreciat că acuzaţiile lui Boc nu au nicio bază reală şi dovedesc o gravă necunoaştere a legii, deşi actualul prim-ministru este jurist şi profesor de drept.

"Hotărârea de guvern privind contractul Sterling nu a făcut decât să confirme un act adiţional încheiat între ANRM şi un operator economic. Pentru Guvern nu este o opţiune, ci o obligaţie de a respecta legea", a spus Tăriceanu.

El a susţinut că acuzaţiile publice la adresa sa au vizat de fapt candidatura sa la preşedinţia PNL.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu îl acuză pe Emil Boc, în acţiunea de chemare în judecată, că ar fi minţit şi că ar fi dat dovadă de rea-credinţă în declaraţiile sale referitoare la hotărârea de guvern privind concesiunea către Sterling Resources. Tăriceanu îşi argumentează acuzaţiile privind vinovăţia şi reaua-credinţă a lui Boc în declaraţiile la adresa sa invocând inclusiv faptul că actualul premier are studii juridice, este avocat şi "avea cunoştinţă directă despre situaţia de fapt la care făcea referire".

De asemenea, Tăriceanu susţine că aceste afirmaţii au fost făcute în legătură cu Hotărârea de Guvern 1.446/2008, privind aprobarea Actului adiţional numărul 11 la Contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Sterling Resources Ltd.

"Astfel, la data de 9 februarie 2009, cu ocazia unei prezentări, în Parlamentul României, pârâtul Boc Emil a afirmat că aş fi «pus la cale afacerea Sterling Resources», că «îi sprijin în continuare pe cei cu care am pus la cale această măsură prin care un contract de explorare şi partajare a profitului a fost transformat într-un contract de acord petrolier şi concesiune»", se mai precizează în cererea de chemare în judecată.

De asemenea, fostul premier spune că Emil Boc şi-a continuat afirmaţiile neadevărate, insinuând că ar fi săvârşit "o "acţiune premeditată", «din 2007 şi-a pregătit mişcarea din 2008 pe final de mandat pentru a acorda acel contract care prejudiciază financiar interesele României, iar noi avem datoria să curmăm acest abuz»". "Toate acestea sunt afirmaţii grave. Ele sunt cu atât mai grave, cu cât nu vin din partea unui politician de opoziţie, ci vin chiar din partea persoanei care ocupă funcţia de prim-ministru al României, reprezentând Guvernul şi statul român, drept pentru care afirmaţiile sale se bucură de o prezumţie de veridicitate sporită. Toate aceste afirmaţii grave sunt mincinoase. Ele aduc atingere reputaţiei mele, imaginii mele publice şi îmi produc un prejudiciu moral. De asemenea, astfel de dezinformări neadevărate, iresponsabile aduc atingere încrederii pe care cetăţenii trebuie să o aibă în sistemul de guvernământ democratic şi în instituţiile statului", mai susţine Tăriceanu în plângere.

În continuare, fostul premier explică faptul că nu a avut nicio legătură cu iniţierea Hotărârii de Guvern 1446/2008, susţinând că a fost iniţiată de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), în conformitate cu atribuţiile legale ale acestei autorităţi, fiind adoptată cu respectarea tuturor prevederilor şi procedurilor legale de către Guvernul pe care l-a condus, în calitate de prim-ministru.

Pe de altă parte, raportul Corpului de Control al primului ministru Emil Boc privind modul în care au fost respectate prevederile legale la încheierea şi derularea contractului de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia dintre Agenţia Naţională pentru resursele Minerale şi Sterling Resources Ltd., precum şi a actelor adiţionale la acestea şi modul în care au fost iniţiate, avizate, şi adoptate actele normative de aprobare a acestora îi indică drept responsabili doar pe Gabriel Berca, secretarul general al Guvernului şi pe Cătălin Doica, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, nefiind făcută vreo menţiune cu privire la Călin Popescu Tăriceanu.

De altfel, în iulie 2009, Guvernul Emil Boc a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu legalitatea contractului Sterling. "Persoanele responsabile sunt indicate a fi, pe diferite aspecte, cei trei foşti preşedinţi ai ANRM, fostul şef al Secretariatului General al Guvernului Gabriel Berca, pentru modul în care actul adiţional a fost introdus şi aprobat în şedinţa Guvernului, şi un fost secretar de stat de la Ministerul Finanţelor, Cătălin Doică, pentru cum s-a semnat de către reprezentantul Ministerului Finanţelor fără să aibă delegare de competenţe", potrivit actelor depuse de Executiv.

Concluziile raportului în cazul Sterling arată că înţelegerea cu compania canadiană a fost una de tip PSA (Production Sharing Agreement), prin care statul angajează un investitor să execute anumite lucrări în favoarea statului, pe riscul şi pe cheltuiala contractorului.

În 1992, compania Rompetrol, care reprezenta la acea dată statul român, şi consorţiul format din firmele Enterprise (Marea Britanie) şi Canadian Oxy au încheiat un acord de explorare şi împărţire a producţiei.

Acordul a fost preluat ulterior de firma Paladin, de la care a ajuns, în 1997, la Sterling Resources. În 1993, Rompetrol a fost privatizată, iar locul companiei în acordul cu Sterling a fost luat de ANRM.

Producţia de petrol era împărţită, conform contractului, între Rompetrol (45%) şi beneficiar (55%), iar în cazul în care erau descoperite gaze naturale neasociate, părţile urmau să discute pentru dezvoltarea, prelucrarea, transportarea, utilizarea, dispunerea de aceste gaze sau vânzarea lor, împărţirea producţiei, termenii fiscali, durata dezvoltării şi producţiei, precum şi alţi termeni importanţi.

Perimetrele de explorare au fost reduse succesiv, fiind abandonate anumite suprafeţe, iar actele adiţionale nu au au avut caracter secret, cu excepţia actului adiţional 11.

Raportul de control se referă şi la faptul că actul adiţional 11 la contractul iniţial din 1992, care acordă Sterling drept la exploatare petrolieră, nu doar de explorare şi împărţire a producţiei, a fost încheiat cu un an şi 3 luni înainte de a se repune în Guvern în vederea aprobării prin hotărâre.

"Contractul iniţial se referea numai la ţiţei brut, urmând ca eventualele descoperiri de gaze neasociate să conducă la negocieri separate. Ulterior şi aceste gaze sunt incluse în contract", se arată în raport.

În actul adiţional 10 este menţionată disputa dintre România şi Ucraina cu privire la delimitarea platoului continental al Mării Negre, prin acesta convenindu-se la suspendarea perioadei iniţiale de exploatare începând cu 15 decembrie 2003, care expira la 30 septembrie 2004.

"Durata acordului petrolier şi perioada iniţială de explorare sunt mai mari decât cele ale contractului iniţial, iar actul adiţional 11 modifica natura contractului iniţial, din PSA în acord de concesiune", au afirmat sursele citate.

Ancheta Guvernului a mai relevat că modul de împărţire a producţiei era stabilit în mod diferit prin contractul iniţial din 1992, actul adiţional 1 şi acordul petrolier, ceea ce duce la un impact economic diferit al rezultatelor producţiei între Rompetrol /ANRM/buget de stat, pe de-o parte, şi beneficiar/Sterling, pe de altă parte.

În actele depuse de avocaţii lui Emil Boc, printre care şi Valeriu Stoica, se susţine totodată că declaraţiile premierului nu constituie o faptă ilicită.

"În cauza dedusă judecăţii, exerciţiul dreptului la liberă exprimare, de către pârât, se particularizează prin aceea că atât emitentul opiniei, cât şi destinatarul acesteia sunt oameni politici. Mai mult, afirmaţiile pe care reclamantul le impută pârâtului au fost făcute în contextul unui discurs politic, aşa cum însuşi reclamantul recunoaşte. În plus, obiectul opiniei formulate de pârât este dat de o problemă de interes general a societăţii, deci de o problemă care prezintă interes din punctul de vedere al discursului politic", se arată în documentele din dosar.

De asemenea, avocaţii premierului susţin că în această situaţie limitele libertăţii de exprimare sunt mai largi decât în cazul unor simpli particulari şi că afirmaţiile au fost făcute în legătură cu activitatea publică a unui om politic.

"Aceste afirmaţii, cum că reclamantul ar fi pus la cale afacerea Sterling Resources, că îi sprijină pe cei cu care a pus la cale această măsură prin care un contract de explorare şi partajare a profitului a fost transformat într-un contract de acord petrolier şi conseciune, ori că mişcarea din 2008 a fost pregătită din 2007, se înscriu într-un registru normal de critică faţă de activitatea unui prim-ministru care a semnat Hotărârea de Guvern indicată mai sus şi căruia îi revine principala răspundere pentru neregularităţile şi prejudiciile astfel cauzate", mai susţin avocaţii lui Boc.

Curtea Internaţională de Justiţie a decis, la 3 februarie 2009, că României îi revine 79,34 la sută din teritoriul disputat cu Ucraina în procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagră.

Ulterior, a început o dezbatere politică, transferată în plan public, privind un acord cu firma Sterling, generat de o hotărâre a fostului Guvern, condus de Călin Popescu Tăriceanu, aprobată la sfârşitul mandatului, care face referire la concesiunea perimetrelor XIII Pelican şi XV Midia din Marea Neagră către compania canadiană. Hotărârea Guvernului Tăriceanu din 12 noiembrie 2008 este un act adiţional la acordul petrolier încheiat la 24 august 2007 cu Sterling. Subiectul acestei dezbateri era suspiciunea că statul român, prin ANRM, a cedat Sterling resursele de petrol şi gaze din cele două perimetre chiar înainte de a fi cunoscută decizia de la Haga în disputa dintre România şi Ucraina privind delimitarea platoului continental al Mării Negre. Preşedintele Băsescu a cerut Guvernului, în februarie 2009, să clarifice disputa legată de firma Sterling.

În 18 februarie 2009, Tăriceanu anunţa că i-a acţionat în judecată pe premierul Emil Boc şi pe social-democratul Iulian Iancu, pentru afirmaţiile lansate la televiziuni despre modul în care el a gestionat cazul Sterling, cerând daune în valoare de 100.000 de lei fiecăruia.