Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că fiecare reprezentant al sindicatelor va propune maximum cinci criterii de ierarhizare a funcţiei publice, iar în final vor fi stabilite zece criterii comune pentru toţi bugetarii.
"Probabil că nivelul studiilor va fi un criteriu acceptat şi de funcţionari şi de cadrele didactice şi de cei din armată şi acest criteriu va sta la baza legii unice a salarizării bugetarilor", a precizat Cornea.
Fiecare reprezentant al sindicatelor trebuie să propună câte cinci criterii de ierarhizare a funcţiei publice, fără a ţine cont de salarii sau domeniul din care provin angajaţii, aceasta fiind decizia în urma întâlnirii de săptămâna trecută cu Guvernul pentru elaborarea legii unice de salarizare.
Reprezentanţii grupului de lucru reunit, săptămâna trecută, la Ministerul Muncii, pentru discuţii privind legea unică de salarizare a bugetarilor trebuie să identifice fiecare câte cinci criterii de ierarhizare a funcţiei, ca de exemplu responsabilitatea, creativitatea, studiile, statutul special, declara atunci, la finalul întâlnirii, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex", Vasile Lincu.
Acesta preciza că partenerii de dialog vor lua în calcul, la elaborarea acestui act normativ, sistemele de salarizare din alte ţări europene, precum şi legile româneşti dinaintea de 1990, cum este legea din 1974.
Preşedintele executiv al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică "Publisind", Emilian Marian, preciza, la finalul întâlnirii, că cere guvernanţilor ca, în paralel cu discuţiile privind legea unică de salarizare, să înceapă şi negocierile pentru legea unică a sistemului de pensii. Emilian Marian spunea că solicită ca sporurile să reprezinte maximum 20 la sută, fără a se referi la sporul de vechime.
Sindicaliştii cereau ca în această lege să se regăsească şi parlamentarii şi primarii.
Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, declara, la finalul întâlnirii, că termenul ca această lege să fie pusă în aplicare este 1 ianuarie 2010.
La întâlnirea de săptămâna trecută au participat confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Premierul Boc dădea asigurări că legea de salarizare unitară în sistemul bugetar va fi adoptată în acest an şi amintea că Executivul va permite cumulul pensiei cu salariul de la stat doar în cazul persoanelor ale căror venituri nu depăşesc echivalentul salariului mediu pe economie.
Liderii sindicali anunţau, la sfârşitul lunii ianuarie, că prin legea de salarizare unitară vor fi majorate veniturilor bugetarilor cu salarii mici şi îngheţate salariile mari, astfel încât, într-un interval de patru-şase ani, să fie redus decalajul dintre salariul minim şi cel maxim, de la un raport de 1-50 la 1-15.
Ei apreciau atunci că proiectul legii salarizării unice în sistemul bugetar ar putea fi elaborat în maximum trei luni, iar întregul proces de aplicare ar putea fi finalizat în patru-şase ani.
Confederaţiile sindicale solicitau ca legea unică de salarizare să prevadă ca salariul de încadrare în sectorul bugetar să reprezinte cel puţin 80 la sută din ponderea venitului salarial, în timp ce adaosurile la salariu să nu depăşească un procent de 20 la sută din acesta.
