Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Flutur a amintit de proiectul care vizează introducerea apei şi a canalizării în mai mult de o treime din localităţile judeţului, în valoare de 120 de milioane de euro, promovat prin Programul Operaţional Sectorial, de programul guvernamental de pietruire a drumurilor, pentru care sunt alocate 10 milioane de euro, pentru 27 de obiective din tot atâtea comune, de proiectele vizând modernizarea a cinci drumuri judeţene, însumând 90 de kilometri, pentru care au fost alocate 30 de milioane de euro, fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional.
El a evidenţiat efortul pe care îl face Consiliul Judeţean pentru întreţinerea şi reabilitarea drumurilor judeţene, arătând că în acest an s-au alocat de la bugetul instituţiei circa 10 milioane de euro, dublu faţă de anul trecut.
“Încă mai avem vreo 300 de kilometri de drumuri de piatră şi de pământ pe care trebuie să le modernizăm. Judeţul are 1.200 de kilometri de drumuri judeţene, din care o treime sunt încă nemodernizate”, a subliniat Flutur.
El a adăugat că instituţia pe care o conduce mai are depuse proiecte de 32 de milioane de euro pentru modernizarea unor drumuri, iar în prezent se aşteaptă o relocare de fonduri pentru componenta reabilitarea infrastructurii.
Parte din proiecte au fost demarate de fosta administraţie
Preşedintele Consiliului Judeţean a adus în prim plan programul transfrontalier care se derulează în parteneriat cu Ucraina şi Republica Moldova, unde sunt disponibile fonduri europene în valoare de 137 de milioane de euro, fiind promovate spre finanţare drumurile Pojorâta-Izvoarele Sucevei, Baineţ-Muşeniţa-Climăuţi şi Brodina-Ulma.
Flutur a vorbit de ruta ocolitoare a municipiului Suceava, investiţie care se cifrează la 67 de milioane de euro, 10 milioane fiind alocate pentru 2009, de programul de construire a celor două gropi ecologice la Moara şi Pojorâta, în valoare de 50 de milioane de euro, şi de proiectul de reabilitare şi consolidare a Cetăţii de Scaun a Sucevei, în valoare de 14 milioane de euro, care se derulează în parteneriat cu primăria municipiului Suceava.
“Este o obligaţie faţă de înaintaşii noştri acest proiect de consolidare a Cetăţii de Scaun. Poate fi kilometrul zero al turismului în Suceava”, a spus Flutur.
El a mai amintit de reorganizările pe care le-a făcut la nivelul instituţiei pentru a creşte eficienţa activităţii, precum înfiinţarea Centrului Cultural Bucovina, lăsarea fără personalitate juridică a unor centre pentru persoanele adulte.
Gheorghe Flutur a vorbit şi de intervenţiile pe care le-a făcut la comisia de bugete a Parlamentului European, pentru a aloca regiunii de Nord-Est 11,7 milioane de euro din Fondul de Solidaritate în vederea înlăturării efectelor calamităţilor din vara anului trecut.
“O spun cu amar în suflet că Guvernul Tăriceanu nu a înţeles urgenţa pe calamităţi. A fost nevoie să merg eu la Bruxelles, să fac intervenţii pentru activarea Fondului European de Solidaritate pentru toată regiunea de Nord-Est”, a spus şeful administraţiei judeţene.
“Sigur, putem fi şi criticaţi că Flutur şi-a făcut poartă-n casă şi-a făcut nu ştiu ce căsuţă. Aşa este, mi le asum, dar, dacă în urma noastră vor rămâne nişte agenţi economici care au investit în pensiuni turistice şi au clienţi, este un câştig, dacă în urma noastră vor veni investitori şi vor face investiţii, este un câştig”, a precizat Flutur.
El a recunoscut cu fair-play că parte din proiecte au fost demarate de fosta administraţie a Consiliului Judeţean, dar că “cel mai important lucru a fost bătălia pentru a obţine aprobarea pentru aceste proiecte”.
Echipa de la Consiliul Judeţean, apreciată de Flutur
“Făceam o analiză cu ce a făcut PNL anul trecut, pe ultima sută de metri. S-au început foarte multe fronturi de lucru şi şi-au bătut joc de bani. Pentru că erau în campanie electorală şi au săpat gropi şi la “Ştefan” şi la “Petru”, investiţii de 150- 200 de miliarde de lei vechi, şi le-au dat câte 5-6 miliarde. Va trebui să luăm din aproape în aproape obiectivele începute şi să le finalizăm. A fost o greşeală că s-a început populist, demagogic, pe mai multe fronturi. Nu am să le rostesc numele aici, cum mi-au rostit ei mie şi lui Lungu la ultima lor şedinţă, pentru că eu am venit aici să fac administraţie şi mai puţin să mă războiesc politic. De morţi, numai de bine”, a spus Flutur, care a mai adăugat că realizările la nouă luni de mandat nu ar fi fost posibile fără echipa din spatele său, cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean şi cei din cabinetul său.
