Lucian AVRAMESCU

De câteva zile, cazul averii familiei Băsescu, incredibilă pentru puterea financiară a unui biet bugetar, concentrează atenţia românului rămas cu gura căscată. Uluiţi am rămas de grobianismul fratelui cu mustăcioară, Mircea Băsescu, plin de el, obraznic, intangibil, şi totuşi, în faţa nudităţii faptelor, atât de vulnerabil. Am ascultat năuciţi explicaţiile caraghioase (nu ziaristul e „caraghios”) ale Ioanei Băsescu, fiica cea mare a preşedintelui, despre noua ei casă, de aproape un milion de euro, şi ne-am mirat, unii cu silă, cât de repede fetiţa „şcolită în bar şi licenţiată în discotecă”, Elena Băsescu, şi-a alcătuit suma voturilor necesare pentru a fi reprezentant luminat al ţării noastre în organismele de vârf ale Europei.

Toate acestea, dar mai ales dezvăluirile din ce în ce mai exacte şi mai periculoase despre agonisirea, de ce să ocolim,  frauduloasă  a unei averi obraznice de familia Băsescu trebuiau astupate cu ceva. Reţeta fumigenelor este specialitatea restaurantului şi bucătăriei - Traian Băsescu. Acum, când pericolul creşte ameţitor şi tot mai mulţi îşi dau seama că Băsescu se apropie de catastrofă era nevoie, nu de o frunză de viţă pentru a ascunde nuditatea prezidenţală, ci de o foaie groasă de cort de armată prin care să nu se mai vadă nimic. 

Şi aşa a apărut brusc cazul arestării lui Gigi Becali. Becali putea fi arestat în ianuarie, când s-a petrecut povestea cu maşina furată, cu hoţii schingiuiţi, cu privarea de libertate. Datele n-au fost culese azi-noapte. Azi-noapte s-a primit comanda : „Umflă-l, Ghiţă!”. Şi Ghiţă l-a umflat cu toate televiziunile de faţă, cu presa sufocată şi înghesuită lângă gardurile palatului regal Becali (când zic regal mă refer la regele Cioabă), cu toate forţele de ordine, cu toţi mascaţii aliniaţi. Circul a acoperit perfect subiectul potlogăriilor familiei Băsescu.

De ce nu-i mai breaz preşedintele nostru  decât cei acuzaţi de escrocherie? Popoviciu e acuzat că s-a asociat în mod fraudulos cu terenurile Agronomiei, proprietate de stat, pentru a construi în folos propriu un megacartier. Familia Băsescu, prin fratele asociat la fabrica de îngheţată şi nepoţi se asociază cu 30 de hectare de piersici de pe litoral, piersici ai statului, şi devine majoritară în această afacere, fără să investească un leu. Mă rog, a investit forţa şi prestigiul familiei Băsescu. Ăştia, zice Mircea Băsescu referindu-se la agronomii zonali, nu se pricepeau la contabilitate şi a trebuit să le trimit eu un contabil priceput. Iată un argument pentru a pune mâna pe o avere fabuloasă! Logică perfectă! Ce se va întâmpla în ani cu livada de piersici de pe litoral? Se va petrece ceea ce s-a petrecut şi cu livada de piersici a Agronomiei din Bucureşti.

         De ce nu-i mai breaz Traian Băsescu decât Gigi Becali, în spatele căruia se piteşte azi? Becali taie şi spânzură, se zice, ca un baron, în Pipera. Băsescu taie şi spânzură în România. Becali are armata lui de body-guarzi care prinde hoţii, le rupe picioarele, justiţia lui care-i condamnă, Parlamentul lui care emite legi pentru folosul propriu. Băsescu are Poliţia, Armata, Serviciile Secrete ale unei ţări, Parlamentul într-o proporţie covârşitoare, Guvernul unde joacă rolul de premier marioneta Boc. Face ce vrea în România şi cu România. O împrumută la FMI pentru o jumătate de secol, împovărând viaţa generaţiilor viitoare, cu de la el putere. Cu ce e mai puţin mafiot decât mafiotul Becali, pentru că aud la televizor comparaţia cu arestarea lui Al Capone şi a altor vârfuri ale Camorei.

Pitit în pijamaua lui Becali, Traian Băsescu nu se mai vede. Pare că respiră relaxat. „Măi caraghiosule”, zice el unui ziarist, mimând detaşarea. Dar, de fapt, Traian Băsescu nu mai este demult relaxat. „Caraghioşii” din presă, „găozarii” şi „ţigăncile împuţite”, iată că nu se dau bătuţi şi scot la lumină fapte incredibile pentru statutul unui preşedinte care pretinde că respectă legea şi care pozează în marele luptător împotriva corupţiei. Aceşti „caraghioşi” plătiţi prost, ameninţaţi cu legi ticăloase, slujbaşi devotaţi ai opiniei publice, iată, nu se lasă şi vor scoate la lumină date cutremurătoare. Nici un politician din lume n-a câştigat războiul cu presa. Nici Traian Băsescu nu-l va câştiga. Spre binele, spre folosul şi trezirea oamenilor acestei ţări, batjocoriţi şi duşi cu preşul atâta vreme. 

P.S. Formidabilele documentare de la Animal Planet ne arată uneori scene din viaţa unuia dintre cei mai mari prădători ai planetei – crocodilul. Viaţa lui se consumă între a fi la vedere şi a se da la fund în caz de pericol sau când trebuie să atace fulgerător. Acum, Traian Băsescu se retrage sub paravanul apelor tulburi pentru că simte, poate mai puternic decât în cazul furtului Flotei, pericolul.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Băsescu, crocodil de ape tulburi.

Comentarii