Un silvicultor trimis în judecată în „lotul Cihoski” încearcă să demonstreze că prejudiciul stabilit de procuror este „nereal şi ilegal”

Un inginer silvic trimis în judecată în cel mai mare dosar de tăieri ilegale de arbori din ultimii ani, cu privire la suprafaţa de pădure din satul Huşi, comuna Preuteşti, deţinută de localnicul Ştefan Ciprian Cihoski, care a fost unicul moştenitor, în calitate de fiu vitreg, al Wandei Cihoski, reprezentanta familiei de boieri cu acelaşi nume, a depus o plângere penală  împotriva procurorului care a instrumentat dosarul, acuzându-l de comiterea infracţiunilor de „cercetare abuzivă”, „abuz în serviciu” şi „uzurpare de calităţi oficiale”.

În esenţă, inginerul silvic Cezar Ungureanu susţine că prejudiciul stabilit în cauză de procurorul Ionuţ Şincari, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, este „nereal şi ilegal”.

Care sunt argumentele cu care silvicultorul speră să „răstoarne” ancheta procurorului

Un aspect foarte important de precizat, din start, este că Direcţia Silvică Suceava nu a comunicat, în două adrese (una pe 15 decembrie 2014 şi una pe 18 februarie 2015) că în acest caz ar fi vorba de un prejudiciu.

„Direcţia Silvică Suceava nu a precizat în nici o adresă că partizile de pe suprafaţa Cihoski ar fi prejudiciu, ci vorbeşte despre valoarea masei lemnoase din partizile respective. După ce creează un fals prejudiciu, încălcând Codul Silvic, procurorul înmulţeşte valoarea prejudiciului cu 2,5, deoarece, cu rea-voinţă, interpretează o limită între contravenţie şi infracţiune ca un factor multiplicator”, a declarat Cezar Ungureanu. El a arătat că în Codul Silvic se precizează negru pe alb că un prejudiciu în fond forestier poate fi evaluat doar de personalul silvic, în teren.

„De la sine putere şi fără temei legal procurorul consideră valoarea masei lemnoase din partizile legal constituite ca fiind prejudiciu”, arată Cezar Ungureanu în plângerea penală.

Cercetarea abuzivă şi abuzul în serviciu ar consta în aspectele amintite mai sus, în timp ce „uzurparea de calităţi oficiale” ar consta în faptul că  procurorul s-a substituit personalului silvic, singurul abilitat să constate, în fondul forestier, un prejudiciu.

Cezar Ungureanu: “Ori încalcă legea semnatarii adreselor, ori procurorul de caz”

Acesta consideră că hârtiile oficiale ale Direcţiei Silvice sunt probe clare în susţinerea declaraţiilor sale şi arată că există două variante: ori încalcă legea semnatarii adreselor, ori procurorul de caz.  Ca martori ale celor susţinute, Cezar Ungureanu i-a indicat pe mai mulţi şefi din Direcţia Silvică Suceava, care au semnat acele hârtii oficiale şi ar putea fi audiaţi în cauză. Printre ei, directorul Sorin Ciobanu, directorul tehnic Valerian Solovăstru, sau Mihai Miheiţiu, actualmente şef al Ocolului Silvic Fălticeni, fost director al Direcţiei Silvice Suceava, care a participat la redactarea uneia dintre adrese.

Plângerea înaintată de Cezar Ungureanu va fi analizată, în primă fază, de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni.

Cezar Ungureanu crede că acuzaţiile din rechizitoriu sunt cel mult contravenţii

Cezar Ungureanu consideră că aspectele reţinute în rechizitoriul de trimitere în judecată sunt cel mult contravenţii, şi asta doar faţă de foarte puţini dintre inculpaţi.

El a subliniat că în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru prevenirea muncii la negru şi pentru evitarea unor accidente de muncă, exploatarea masei lemnoase se face prin firme de exploatare a lemnului. Proprietarul este obligat să vândă lemnul din partidă pe picior unui agent economic sau să angajeze o firmă care să-i scoată lemnul la o cale de acces de unde proprietarul îl poate valorifica la terţi. Proprietarul face un contract scris  cu o firmă de exploatare, firma vine la ocol, de unde se eliberează autorizaţia de exploatare pentru partida respectivă.

„Strict referitor la cazul Cihoski, deoarece firmele care au ridicat autorizaţiile nu au angajat oamenii (2-3), care efectuau doborâtul şi fasonatul lemnului din parchet, procurorul de caz a considerat autorizaţia de exploatare ca fiind un fals. Acest fapt este o prostie deoarece autorizaţiile au fost însuşite de agenţii economici, deci avem o contravenţie pentru muncă la negru. Considerând autorizaţiile de exploatare false, procurorul de caz consideră tot volumul de masă lemnoasă din partizile legal constituite - tăiere fără drept, încă o eroare gravă”, acuză Cezar Ungureanu. El susţine că, din considerentele prezentate mai sus, reiese fără echivoc că partizile erau legal constituite şi că nu este vorba de tăiere ilegală de arbori, deci nu există prejudiciu.  

Cezar Ungureanu a ţinut să mai precizeze că tăierea ilegală de arbori reprezintă tăierea unui arbore dintr-o pădure proprietate de stat sau proprietate privată fără ca acel arbore să fie marcat de organele silvice şi fără a face parte dintr-un parchet legal constituit.

În cazul Cihoski, precizează acesta, parchetul era legal constituit, fiind respectate prevederile amenajamentului silvic, existând delegaţie de marcare emisă de şeful de ocol şi fiind întocmit actul de punere în valoare a masei lemnoase.

11 inculpaţi trimişi în judecată

Reamintim că procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni au finalizat luna trecută ancheta în cazul presupuselor tăieri ilegale a mii de arbori de pe o suprafaţă de pădure a lui Ciprian Cihoski, 11 inculpaţi fiind trimişi în judecată.

Printre cei trimişi în judecată se află proprietarul pădurii, dar şi numeroşi silvicultori, în frunte cu şeful Ocolului Silvic Fălticeni de la data comiterii faptelor.

În acest dosar s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „tăiere fără drept de arbori”, ,,fals intelectual”, ,,uz de fals”, ,,fals în înscrisuri sub semnătură privată” şi ,,abuz în serviciu”. 

Pe lista celor trimişi în judecată se regăsesc Ciprian Ştefan Cihoski, Constantin Barna Nistor – şef al Ocolului Silvic Fălticeni la data comiterii faptelor, actualmente suspendat din funcţie, pe un post de execuţie la acelaşi ocol, inginerii silvici Cezar Ungureanu şi Cezar Pavăl, tehnicianul silvic Lucian Pîslaru, pădurarii Constantin Neculaevici şi Petru Marişca, Mihail Dorin Roşca, Mioara Ioana Miron-Pescariu, Remus Lazăr şi Gheorghe Blanariu.

În această fază a anchetei, inculpaţii se bucură încă de prezumţia de nevinovăţie.