Frontiera cu Ucraina securizată la maxim, dar piaţa neagră geme de ţigări de contrabandă

Munţii, dealurile şi râurile din Suceava trasează sinuos frontiera de Est a Uniunii Europene pe o distanţă de 111,1 km. Ar trebui să fie cea mai sigură zonă a judeţului, iar dacă e să luăm de bune declaraţiile reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Suceava nu avem motive să credem contrariul.

Şi totuşi, Suceava este un nod vital pentru traficul şi contrabanda cu ţigări, marfă care intră pe teritoriul judeţului atât pe fâşia verde, cât şi prin Punctele de Trecere a Frontierei. Pe lângă ţigările cu timbru de Ucraina sau Moldova, care au devenit parte curentă a realităţii din pieţele sucevene, doar Dumnezeu ştie ce se mai introduce în România.

Micul trafic de frontieră a fost şi probabil va rămâne înfloritor, în ciuda declaraţiilor sforăitoare ale conducerii Poliţiei de Frontieră. Motivele sunt multiple şi pleacă de la sărăcia generalizată a populaţiei, continuă cu lipsa locurilor de muncă şi se termină cu mirajul unor câştiguri mari obţinute într-un timp extrem de scurt.

Viaţa bate declaraţiile oficiale

Cu o zi înainte de ancheta declanşată de Direcţia Naţională Anticorupţie la Vama Siret, acţiune soldată cu arestarea a 59 de persoane, din care 54 sunt poliţişti de frontieră, purtătorul de cuvânt al IJPF Suceava, comisarul Ilie Poroch Seriţan, spunea că frontiera cu Ucraina este sigură. Şi-a menţinut punctul de vedere şi după descinderile şi arestările legate de Vama Siret, iar motivaţia sa a fost următoarea: „Facem toate eforturile pentru ca frontiera din zona noastră de competenţă să fie securizată. Se lucrează în sistem integrat cu celelalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar confiscarea unui număr de aproape un milion de pachete de ţigări de contrabandă în cursul anului 2010 denotă faptul că se combate cu fermitate acest fenomen”.

Poroch a ţinut să arate că ţigările de pe piaţa suceveană nu provin doar din Ucraina, ci şi din alte surse, care nu intră în aria de competenţă a Poliţiei de Frontieră.

„Recent, s-au descoperit fabrici clandestine de ţigări, iar asta arată că există şi alte surse de alimentare a pieţei negre. În plus, traficul de călători prin PTF Siret este destul de mare”, a adăugat purtătorul de cuvânt al IJPF Suceava.

Chiar şi aşa, „marile” capturi nu au avut absolut nici o influenţă asupra mărfurilor de contrabandă introduse pe piaţă, ţigările cu timbru ucrainean putând fi cumpărate fără prea mari eforturi din mai toate ungherele judeţului.

Marfa confiscată, praf în ochi

Instituţiile sucevene abilitate în combaterea traficului cu ţigări au raportat cifre în creştere la capitolul confiscări pentru anul 2010, comparativ cu 2009. De exemplu, Poliţia de Frontieră se laudă cu 973.154 de pachete de ţigări de contrabandă confiscate, iar IJP Suceava a adunat 728.552 de pachete de ţigări destinate pieţei negre. În total, înseamnă peste 1,7 milioane de pachete de ţigări. Cifra pare uriaşă, dar comparativ cu ceea ce se introduce din Ucraina este doar o picătură într-un ocean.

Potrivit unor studii efectuate de două din principalele companii de ţigarete din România, BAT şi JTI, în martie 2010 nivelul contrabandei cu ţigări aduse din Ucraina reprezenta 24,2% din totalul pieţei negre. Concret, acest procent se traduce prin 150 de milioane de pachete de ţigări care au invadat România, având ca sursă de provenienţă Ucraina. Fireşte, o parte dintre aceste ţigări de contrabandă aduse din Ucraina au intrat şi prin Maramureş. Chiar şi aşa, presupunând că jumătate din ţigări au intrat prin Suceava şi jumătate prin Maramureş, rezultă că din 75 de milioane de pachete au fost confiscate 1,7 milioane, adică 2,27%.  

Izvoarele Sucevei, locul de care fug contrabandiştii

Pentru a securiza frontiera cu Ucraina, IJPF Suceava a delimitat patru sectoare. Cel mai accidentat este, probabil, la Izvoarele Sucevei, iar cel mai accesibil, la Siret. Zeci de oameni stau zilnic cu ochii ţintă către curtea vecinilor, de acolo de unde curg şuvoaiele cu ţigări. În anumite zone nu se poate patrula decât la pas, pentru că tehnica este depăşită de „duşmanul” natural.

La Sectorul Poliţiei de Frontieră Izvoarele Suceava, unde graniţa cu Ucraina se întinde pe ceva mai mult de 30 de km, există în dotare 28 de autovehicule, din care 15 maşini de teren, zece dintre ele fiind aproape noi. Chiar dacă terenul este extrem de accidentat, comisarul-şef Ioan Dumitru, şeful SPF Izvoarele Sucevei, spune că activitatea contrabandiştilor de ţigări este aproape inexistentă. În sprijinul afirmaţiilor sale vine şi cu exemplele de anul trecut, când s-au înregistrat două capturi mai importante, una de aproape 5.000 de pachete de ţigări şi o alta de 2.900 de pachete de ţigări de contrabandă. „Terenul accidentat şi lipsa unor căi de comunicaţii îi fac pe cei care se ocupă cu contrabanda de ţigări să evite această zonă. Pe timp de iarnă e şi mai simplu, deoarece urmele lăsate pe zăpadă sunt un aliat al nostru”, a precizat comisarul-şef Ioan Dumitru.

La Siret, vigilenţa este maximă

La polul opus, cei 17 km din zona de competenţă a Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret sunt extrem de accesibili, satele apropiate şi reţeaua de drumuri constituind tot atâtea avantaje pentru traficanţii de ţigări. Acest avantaj este doar teoretic, pentru că în realitate la SPF Siret există dotări cu care poliţiştii de frontieră ar fi capabili să prindă şi o muscă. Maşinile cu termoviziune sunt un aliat important în lupta cu traficanţii de ţigări, iar singurele momente când trebuie „ajutate” de oameni sunt zilele cu ceaţă. Ultimul aparat cu termoviziune, intrat în dotarea SPF Siret în urmă cu aproape patru luni, este şi cel mai performant. Aparatul „vede” tot pe o distanţă de 11 km, de la graniţa cu judeţul Botoşani şi până în zona localităţii Baineţ.

În afara celor 17 km de graniţă, la SPF Siret se mai află şi singurele puncte prin care este permis accesul persoanelor şi mărfurilor din Ucraina în România. Este vorba de Punctul de Trecere a Frontierei Siret, cu acces auto, şi Punctul de Trecere a Frontierei Vicşani, cu acces feroviar. Purtătorul de cuvânt al IJPF Suceava, comisarul Ilie Poroch Seriţan, spune că prin cele două puncte vigilenţa este maximă, iar ca argument în acest sens a adus capturile de ţigări din 2010, 291.101 pachete, la care se adaugă şi alte mărfuri prohibitive, cum ar fi cele 13 kg de icre roşii confiscate.

Strângeri de mână şi diplome

Purtătorul de cuvânt al IJPF Suceava a remarcat că eforturile pentru combaterea traficului de ţigări sunt la fel de însemnate şi în celelalte două sectoare de competenţă: pe zona Vicovu de Jos s-au confiscat 241.272 de pachete de ţigări de contrabandă, iar la Brodina aproape 145.000 de pachete de ţigări introduse ilegal în ţară.

Toate capturile s-au făcut fără ca poliţiştii de frontieră implicaţi să primească vreo bonificaţie salarială, fără a mai pune la calcul şi reducerile de 25% operate anul trecut.

Recompensele pentru prinderea contrabandiştilor au fost mai mult sentimentale. Astfel, din cele 243 de recompense oferite anul trecut, cele mai multe au însemnat mulţumiri scrise, diplome de merit, iar câţiva norocoşi s-au ales cu ridicarea unor sancţiuni, în timp ce cinci ofiţeri şi şase agenţi au fost premiaţi cu înaintări în grad înainte de termen.

În loc de concluzie

După două zile petrecute pe graniţa cu Ucraina concluzia nu poate fi decât una singură: Franţa, Germania şi cine o mai îndrăzni să ridice ciocul ar face bine să-şi ceară grabnic scuze. Graniţa de est a Uniunii Europene, cel puţin în judeţul Suceava, este invulnerabilă. Dotările sunt la standarde europene, numeric avem suficienţi oameni la frontieră, iar şefii îşi fac bine treaba. Şi pentru că avem săraci care nu-şi permit să plătească 11-12 lei pentru un pachet de ţigări, există varianta „pe sub mână” la piaţă, cu 6-7 lei pentru un pachet.

Notă: De vreo două săptămâni stocurile de ţigări de contrabandă sunt în scădere, iar preţurile solicitate de contrabandişti au crescut. Pare o adevărată minune după tot ce s-a întâmplat în ultimii ani. Pe mine bătrânii m-au învăţat că minunile nu ţin prea mult.