Printează articolul
Trimite e-mail
Mai mulţi asistenţi maternali sau „părinţi de împrumut” au adoptat copiii pe care îi aveau în îngrijire, copii abandonaţi de cei care le-au dat viaţă.
Anul trecut au fost încheiate la Suceava 12 adopţii, iar în acest an patru, copiii ajungând în patru familii de asistenţi maternali profesionişti. Sunt şi alte solicitări, dar, care, deocamdată, nu s-au finalizat.
În unele cazuri, părinţii naturali nu sunt de găsit, mulţi fiind plecaţi peste hotare, iar declaraţia lor că sunt de acord cu adopţia copilului este primordială. Comparativ cu numărul mare de copii abandonaţi, copii internaţi în centre de plasament, încredinţaţi rudelor, familiei lărgite sau la asistenţi maternali, numărul adopţiilor este foarte redus.
Puţini copii adoptaţi
În ultimii doi ani şi jumătate, 56 de copii şi-au găsit familii adoptive, deşi numărul copiilor abandonaţi în judeţ depăşeşte câteva mii. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Suceava a deschis, în 2009, 36 de proceduri de adopţie, solicitările fiind făcute de asistenţi maternali, de rude de până la gradul patru şi alte persoane care au dorit să dea o şansă unui copil nevinovat.
În grupul celor 36 de copii sunt şi şase perechi de fraţi, cu vârste cuprinse între 4 şi 8 ani, care nu pot fi adoptaţi decât împreună. Doi dintre copii au un handicap fizic, iar alţi şapte au handicap fizic şi neuropsihic. Jumătate dintre copii sunt de etnie romă.
Majoritatea familiilor care vor să adopte îşi doresc un copil care să aibă maxim doi ani şi să fie fetiţă. Alte 17 persoane aşteaptă să primească un copil, în vederea adopţiei.
Prioritate la copiii nimănui
Consilierul juridic Gabriela Prundel - Compartimentul Adopţii din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, ne-a spus că asistenţii maternali profesionişti, angajaţi ai Direcţiei, au prioritate la adopţii, când este vorba de copii pe care deja îi cunosc, îi îngrijesc şi s-a creat o legătură de suflet între ei şi minori.
Aceşti părinţi (care, de obicei, au şi propriii lor copii) nu mai trebuie să aştepte 90 de zile de la depunerea cererii până la aprobarea atestatului, pentru că sunt monitorizaţi şi verificaţi încă din momentul în care au devenit asistenţi maternali şi au luat în îngrijire un minor. Asistenţii maternali din Suceava pot deveni, în urma procedurii de adopţie, părinţi cu acte în regulă.
Sub o stea norocoasă
Andreea şi Ionuţ sunt doi copii cărora soarta nu le-a surâs de la început. După ce mamele lor le-au dat viaţă, au fost abandonaţi în maternitate, din motive pe care doar mamele acestora le ştiu. Andreea, acum în vârstă de 8 ani, şi Ionuţ, în vârstă de 3 ani, păreau, în primele zile de viaţă, copii fără noroc. La 11 zile de viaţă, Andreea a fost luată din maternitatea din Fălticeni de Maria Gorban, o femeie din Moişa, comuna Boroaia, care tocmai terminase cursurile de asistent maternal. Deşi avea o fetiţă în gimnaziu, pe Ioana, şi o fetiţă de doar 2 ani, pe Vasilica, femeia nu s-a speriat că-i va fi greu şi a acceptat copilul recomandat de Protecţia Copilului Suceava.
Mamele naturale au renunţat la copii, în favoarea adopţiei
Acum trei ani şi jumătate, Maria şi Vasile Gorban s-au gândit că nu ar fi rău să mai ia un copil în asistenţă maternală şi nu mică le-a fost bucuria când reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava le-au spus că au un bebeluş, de 21 de zile, născut prematur, care a fost abandonat în maternitate de mama naturală, şi aşteaptă un cămin. Cei doi soţi au fost de acord şi l-au adus acasă pe Ionuţ.
Cei doi soţi s-au gândit încă de la preluarea lor în plasament că ar vrea să îi adopte, dar aveau nevoie de acordul mamelor. În cazul lui Ionuţ nu au fost probleme, mama acestuia fiind de acord cu adopţia, în condiţiile în care mai are un copil şi situaţie financiară precară. A considerat că fiului ei îi va fi mai bine într-o altă familie. Mama Andreei, care şi ea mai are un copil, nu a fost de acord, iniţial, cu adopţia. Fiind plecată la muncă în străinătate, asistenţii sociali au reuşit cu greu să ia legătura cu ea, iar procedura de adopţie a fost dificilă. În final, şi-a dat consimţământul ca fiica ei, pe care nu a vizitat-o niciodată de când este în familia asistentului maternal, să rămână în continuare la „mama adoptivă”, de această dată în calitate de fiică. Alte trei familii de asistenţi maternali suceveni, din Baia, Dolhasca şi Râşca, au adoptat, în acest an, copii abandonaţi.
Nu au renunţat la drepturile părinteşti, deşi şi-au abandonat copiii
În sistemul de asistenţă socială din judeţul Suceava sunt câteva mii de minori. Destul de puţini minori pot fi declaraţi adoptabili fie din cauză că părinţii, deşi nu se îngrijesc de ei, nu au renunţat la drepturile lor, fie pentru că micuţul nu se încadrează în „tabloul” cerut de familii. „Cei mai mulţi îşi doresc fetiţe cu vârste de până într-un an, în timp ce noi avem, în calitate de copii adoptabili sau potenţial adoptabili, băieţi cu vârste de peste trei ani.Aproape trei sferturi dintre copiii care ar putea fi înfiaţi au peste patru ani, iar o mare parte dintre ei au probleme de sănătate. Noi le recomandăm mereu familiilor să vadă şi altfel de copii decât cel din prima opţiune, fiindcă tot ceea ce simt ei faţă de micuţul pe care îl văd poate fi diferit de ceea ce şi-au imaginat atunci când au hotărât să adopte”, a declarat purtătorul de cuvânt al Protecţiei Copilului Suceava, Liviana Enea.
Propuneri oficiale
Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) propune ca micuţii lăsaţi în maternităţi să fie declaraţi adoptabili la cel mult 30 de zile după ce primesc certificatul de naştere. Dacă părinţii copiilor care ajung în centre de plasament nu sunt de găsit, micuţii vor fi declaraţi adoptabili la cel mult un an şi două luni de la instituţionalizare. Specialiştii din cadrul Protecţiei Copilului Suceava consideră această propunere este una bună, dacă ţinem cont de faptul că mulţi minori nu pot intra în familii de asistenţi maternali care vor să-i adopte sau la alte persoane care vor să ia un copil în îngrijire prin adopţie pentru că nu sunt de găsit părinţii.
Multe documente şi clipe de aşteptare
Cei ce doresc să adopte un copil aflat în grija statului trebuie să obţină atestatul de familie adoptatoare în urma unor cursuri de formare. Fiecare familie trebuie să întocmească un dosar ce trebuie să conţină cel puţin 12 tipuri de documente, iar vizitele la copilul pe care intenţionează să-l adopte nu pot începe decât după obţinerea atestatului. Specialiştii în asistenţă socială au explicat că „în cazul în care se creează compatibilitatea, încep procedurile judiciare apoi, după o vreme, a celor de încredinţare în vederea adopţiei şi, în final, cele de adopţie”.
