România ar putea avea la dispoziţie un an în plus pentru a cheltui fondurile europene

Potrivit unui comunicat remis marţi MEDIAFAX, măsura propusă ar oferi României și Slovaciei mai mult timp pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul politicii de coeziune. Totodată, ea ar permite o mai bună selecție și implementare a proiectelor strategice - de exemplu, pentru a stimula competitivitatea IMM-urilor și crearea de locuri de muncă pentru tineri.

"În ceea ce privește România și Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două țări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-și consolida eforturile de reformare și de investiție", a declarat comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor.

Măsura răspunde la solicitarea privind viitorul buget al UE pe care Consiliul European din februarie a adresat-o Comisiei, de a explora modalitățile în care România și Slovacia ar putea utiliza mai ușor fondurile UE.

Potrivit CE, fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcție de țară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula "N+2 sau N+3", N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată și se întoarce la bugetul total al UE.

"Propunerea Comisiei extinde regula N+3 pentru România și Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Ea oferă acestora o mai mare libertate de a cheltui și de a solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a fondurilor", se precizează în comunicat.

CE mai propune o măsură ce ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investiții pentru încurajarea creșterii mai rapide în Grecia, Cipru și Portugalia. "Aceasta ar majora contribuția UE de investiții în favoarea politicii de coeziune și ar permite o contribuție națională mai redusă. Acest lucru ar putea prelungi cu încă doi ani un acord privind cofinanțarea din decembrie 2011, ceea ce ar ușura și presiunea asupra bugetelor naționale fără a implica fonduri noi de la UE", arată CE.

Comisia precizează că măsura inițială de "suplimentare", adoptată în 2011, a înregistrat o creștere temporară a cofinanțării UE de până la 10 puncte procentuale până la sfârșitul anului 2013, realizată la cerere pentru țările afectate cel mai puternic de criză, cum ar fi Irlanda, Ungaria, Letonia, Grecia, Portugalia și România.

Măsura nu reprezintă o nouă finanțare, ci permite o utilizare mai ușoară a fondurilor deja alocate în cadrul politicii de coeziune a UE. Contribuția UE ar crește până la o valoare maximă de 95 %, reducând astfel cerința de cofinanțare națională la doar 5 %. În mod concret, aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane de euro în 2014 cu aproximativ 400 de milioane de euro pentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru Portugalia și 20 de milioane EUR pentru Cipru (se așteaptă ca aceste trei țări să beneficieze de un ajutor financiar în cadrul unui program de ajustare macroeconomică în 2014).