Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoSindicaliştii FSLI spun că şi-au pierdut încrederea în instituţiile statului şi că se vor adresa forurilor internaţionale pentru câştigarea drepturilor, precizând că judecătorii CC ar fi dat aceeaşi decizie indiferent de conţinutul legilor, iar preşedintele nu mai este garantul respectării legilor.
Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) se declară dezamăgiţi de decizia de miercuri a Curţii Constituţionale de a declara constituţionale Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic şi Legea Dialogului Social.
În opinia reprezentanţilor FSLI, acest lucru demonstrează, încă o dată, "influenţele politicului asupra deciziilor pe care le iau judecătorii CCR".
"Atragem atenţia că Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar anulează prevederile Legii 221/2008, recunoscute prin hotărârile judecătoreşti irevocabile. Ca reprezentanţi ai angajaţilor din învăţământ putem spune că ne-am pierdut cu desăvârşire încrederea în instituţiile statului şi, în consecinţă, ne vom adresa forurilor internaţionale, unde credem că ni se va face dreptate. Din păcate, nici preşedintele Traian Băsescu nu mai este garantul respectării legilor în România, pentru că a fost primul care a întors spatele sistemului de educaţie românesc", se arată într-un comunicat de presă al FSLI.
Potrivit federaţiei sindicale, prin Legea Dialogului Social, Guvernul nu vrea să facă altceva decât să distrugă sindicatele, iar în felul acesta angajaţii să devină vulnerabili.
Curtea Constituţională a stabilit, miercuri, că sunt constituţionale Legea Dialogului Social şi Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic, adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind respinse sesizările parlamentarilor opoziţiei.
Guvernul şi-a asumat în 18 aprilie răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea privind salarizarea în 2011 a personalului didactic şi pe Legea de Dialog Social.
Cele două legi au fost contestate la Curtea Constituţională de 110 deputaţi ai grupurilor parlamentare PSD şi PNL.
Opoziţia a reclamat neconstituţionalitatea Legii Dialogului Social invocând, pe de-o parte, faptul că ea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, iar pe de altă parte faptul că anumite articole încalcă unele prevederi din Constituţie precum dreptul la asociere sau cel la grevă.
