Google
 
miercuri, 24 nov 2010 - Anul XV, nr. 277 (4568)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7345 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2201 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

CC: Opoziţia faţă de egalizarea vârstei de pensionare, opunerea unui curent social internaţional

Miercuri, 24 Noiembrie 2010 (17:47:47)

Curtea Constituţională consideră că dispoziţiile Legii pensiilor, prin care se instituie egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei, nu este contrară prevederilor Constituţiei, iar opoziţia faţă de aceasta ar semnifica opunerea unui curent social care are o amploare internaţională.

Legea sistemului unitar de pensii publice a fost declarată constituţională, potrivit hotărârii din 6 octombrie a Curţii Constituţionale care a respins sesizările PNL şi PSD+PC.

În motivarea deciziei, publicată, miercuri, în Monitorul Oficial 785, Curtea Constituţională arată că autorii sesizării critică dispoziţii referitoare la vârsta de pensionare prin prisma articolului 47 din Constituţie, considerând că această măsură aduce o restrângere a dreptului la pensie, precum şi o afectare a nivelului de trai al populaţiei.

În jurisprudenţa sa, notează Curtea, ea a analizat de mai multe ori critici referitoare la reglementarea vârstelor de pensionare. Aceste critici au vizat diferenţele de tratament juridic instituite între bărbaţi şi femei sub aspectul condiţiilor de pensionare, solicitându-se în mod constant egalizarea acestora. Criticile au fost invocate nu doar din perspectiva bărbaţilor, care s-au considerat discriminaţi prin obligaţia de a munci până la o vârstă mai înaintată decât femeile, aşa cum relevă Decizia 888 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial din 24 ianuarie 2007, dar şi din perspectiva femeilor, nemulţumite de faptul că la împlinirea vârstei prevăzute de lege, mai mică decât cea a bărbaţilor, femeia poate fi pensionată, ceea ce reprezintă o discriminare, o atingere adusă dreptului la muncă şi o vătămare a dreptului la un nivel de trai decent. În acest sens, CC aminteşte Decizia 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial 85 din 26 aprilie 1996. De altfel, aceasta este şi decizia prin care Curtea s-a pronunţat pentru prima oară asupra diferenţei de tratament dintre bărbaţi şi femei sub aspectul condiţiilor de pensionare, reţinând că "dacă, în principiu, condiţiile generale socio-profesionale dintre femeie şi bărbat ar fi egale, nu numai în sens formal-juridic al termenului, ci şi în sens real, evident că excepţia ar fi întemeiată. În fapt, însă, datorită imperativelor legate de creşterea şi educarea copiilor, îndeosebi în primii ani, sarcinilor sporite ce revin femeilor în gospodărie, lipsei unor modalităţi sociale şi economice larg accesibile, în perioada actuală de tranziţie, care să le degreveze de aceste obligaţii, precum şi altor aspecte care îngreunează ascensiunea lor profesională (concedii de maternitate, concedii postnatale, concedii pentru îngrijirea copilului bolnav, interdicţiile cu scop de protecţie de a lucra în anumite condiţii etc.), precum şi altor împrejurări, femeile sunt în situaţii ce le dezavantajează faţă de bărbaţi. Desigur, asemenea situaţii cu timpul se estompează şi vor dispărea, fenomen ce se regăseşte în toate ţările europene ca fiind una dintre caracteristicile evoluţiei societăţilor moderne. În prezent, însă, majoritatea statelor au consacrat vârste diferite de pensionare, deşi principiul egalităţii sexelor este general admis".

Pronunţându-se asupra constituţionalităţii soluţiei legislative care consacra tratamentul diferit dintre sexe, Curtea, prin decizia amintită, a pus în balanţă condiţiile sociale existente la momentul anului 1995, apreciind că textele de lege criticate reflectă aceste condiţii, fiind astfel constituţionale. În acelaşi timp
însă, Curtea observa tendinţa de schimbare a condiţiilor sociale la nivel european şi nu excludea, pe viitor, o eventuală reconsiderare a opticii sale.

Această soluţie a fost păstrată în mod constant până în anul 2008, când Curtea, prin Decizia publicată în Monitorul Oficial 260 din 2 aprilie 2008, observa că instituţiile europene şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 22 august 2006, pronunţată în Cauza Walker contra Regatului Unit, subliniau posibilitatea şi chiar necesitatea egalizării tratamentului juridic dintre bărbaţi şi femei.

Cu toate acestea, era lăsată la latitudinea statelor aprecierea momentului şi a intervalului de timp necesar operării acestor modificări. În acest context, Curtea, observând schimbarea condiţiilor sociale, cel puţin la nivelul celorlalte ţări europene, care reclama instituirea egalităţii de tratament, a apreciat totuşi că doar legiuitorul este în măsură să aprecieze în mod concret momentul în care această schimbare va avea loc.

Adoptând Legea privind sistemul unitar de pensii publice, legiuitorul a considerat că este momentul să iniţieze o reglementare care să conducă, gradual, la instituirea unui tratament egal între bărbaţi şi femei sub aspectul vârstei de pensionare.

Desigur, Curtea constată că tradiţiile culturale şi realităţile sociale sunt încă în stadiu de evoluţie către asigurarea unei egalităţi faptice reale între sexe, astfel încât nu se poate ajunge la concluzia că, în prezent, condiţiile sociale din România pot fi considerate ca susţinând o egalitate absolută între bărbaţi şi
femei. Cu toate acestea, paşi importanţi au fost făcuţi. Un exemplu îl constituie extinderea dreptului la concediu pentru creşterea copilului şi la bărbaţi, inclusiv în domeniul militar, relevantă fiind în acest sens Decizia 90 din 10 februarie 2005,publicată în MO 245 din 24 martie 2005.

Pentru aceste motive, creşterea vârstei de pensionare a femeii până la 65 de ani a fost prevăzută a se realiza pe parcursul a 15 ani, timp în care se preconizează că, în România, condiţiile sociale vor suferi schimbări semnificative, arată în motivare CC.

Dincolo de modificările fireşti ce apar în societate sub aspectul mentalităţilor, al culturii, educaţiei şi cu privire la tradiţii, prevederea unui tratament egal între sexe apare tot mai necesară în contextul curentului european care impune statelor alinierea la standardele unui tratament egal, nediscriminatoriu între bărbaţi şi femei, mai noteazăsursa citată.

Potrivit deciziei CC, Belgia, Franţa, Danemarca, Finlanda, Germania, Irlanda, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia şi Ungaria au deja prevăzută o vârstă egală de pensionare între bărbaţi şi femei, în timp ce Austria, Marea Britanie, Estonia şi Letonia sunt în curs de egalizare.

România, dând expresie cerinţelor actelor normative europene, a adoptat, de asemenea, o serie de măsuri în sensul asigurării egalităţii de tratament în domeniul pensiilor. Relevantă este prevederea unui regim egal între bărbaţi şi femei sub aspectul condiţiilor de acordare a pensiilor facultative, aşa cum
prevede, în prezent, Legea 204/2006, publicată în MO 470 din 31 mai 2006. De asemenea, transpunând prevederile Directivei 86/378/CEE
privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, Ordonanţă de urgenţă a Guvernului 67/2007 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială, publicată în MO 443 din 29 iunie 2007, a dus la egalizarea vârstelor pentru mai multe categorii socio-profesionale aşa cum sunt militarii, poliţiştii sau personalul diplomatic şi consular.

Cerinţele Uniunii Europene au cunoscut la rândul lor o evoluţie determinată, în mare parte, şi de nuanţarea, în timp, de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a câmpului de aplicare a principiului egalităţii între sexe în materia pensiilor.

Desigur, cerinţa unei vârste egale între bărbaţi şi femei a fost subliniată îndeosebi în ceea ce priveşte sistemele de pensii care nu cădeau în sfera de aplicare a Directivei 79/7/CEE privind aplicarea treptată a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale. Prevederile art. 7
din această directivă lasă o marjă de apreciere statului în ceea ce priveşte ritmul de egalizare a vârstelor de pensionare.

Cu toate acestea, CC spune că sunt de reţinut considerentele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în faţa unor argumente precum cele vizând rolul femeii în familie, argumente pe care, de altfel, Curtea Constituţională le-a avut în vedere în jurisprudenţa sa de până acum. Plecând de la principiul asigurării unei remunerări egale între femei şi bărbaţi, pentru o muncă egală, Curtea de la Luxembourg, prin Decizia din 13 noiembrie 2008, pronunţată în cauza Comisia Comunităţilor Europene contra Italiei C-46/07, dar şi prin Decizia din 26 martie 2009, pronunţată în cauza Comisia Comunităţilor Europene contra Greciei C-559/07, statua că măsurile sociale trebuie să contribuie la asigurarea unei vieţi profesionale a femeilor egale cu cea a bărbaţilor.

Impunerea unor vârste de pensionare diferite nu are aptitudinea de a compensa dezavantajele şi greutăţile pe care le întâmpină femeile în cariera lor profesională din cauza statutului lor social.

De asemenea, s-a amintit că preocuparea pentru creşterea copiilor nu trebuie raportată doar la femei, ci şi la bărbaţi şi că, din această perspectivă, situaţia celor două sexe este comparabilă.

Faţă de toate cele arătate mai sus, Curtea consideră că se impune o schimbare a opticii sale în ceea ce priveşte problema egalizării vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei. Fără a putea să se pronunţe tranşant asupra oportunităţii sale, totuşi, opoziţia faţă de această soluţie ar semnifica, în prezent, însăşi
opunerea unui curent social care are o amploare internaţională, la ale cărui standarde România este chemată să se ridice.

Desigur, nu pot fi negate discrepanţele existente încă între condiţiile sociale actuale din România şi aceste standarde. De aceea, Curtea consideră că soluţia adoptată de legiuitor prin Legea privind sistemul unitar de pensii publice în sensul unei creşteri treptate a vârstei de pensionare a femeii pe parcursul a
15 ani este singura în măsură să asigure adecvarea acestei măsuri la realitatea socială şi să dea un caracter constituţional normei de lege.

Pentru aceste motive, Curtea consideră că dispoziţiile Legii privind sistemul unitar de pensii publice prin care se instituie egalitatea de tratament sub aspectul vârstei de pensionare între bărbați și femei nu este contrară prevederilor Constituţiei.

În 7 octombrie, preşedintele Traian Băsescu anunţa că retrimite Parlamentului Legea sistemului unitar de pensii publice, solicitând stabilirea vârstei standard de pensionare la 63 de ani pentru femei.

Băsescu a menţionat că legea a venit la promulgare după ce a fost declarată constituţională de către Curtea Constituţională şi a fost semnată de ambii preşedinţi ai Camerelor Parlamentului. "Din punct de vedere al legalităţii, nu am nicio observaţie asupra legii", a precizat Traian Băsescu.

El a spus însă că la nivelul Administraţiei Prezidenţiale a fost analizată legea, iat la articolul 53 alineatul 1 a constatat că se instituie vârsta standard de pensionare la femei şi bărbaţi la 65 de ani.

"Sunt un susţinător fără rezerve al egalităţii de şanse, dar şi al egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în faţa legii", a adăugat şeful statului.

Preşedintele Băsescu a precizat, însă, că nu poate să nu analizeze realităţile socio-economice şi să constate că femeile au o situaţie mult mai grea decât bărbaţii.

"Plecând de la premisa că aici discutăm despre femei, că au serviciu, trebuie să recunoaştem că realitatea socială din România ne arată că o femeie care are serviciu, în sectorul privat sau de stat, mai are şi un serviciu acasă, fiind prima şi cea mai importantă responsabilă de gestionarea treburilor casnice, de creşterea copiilor. Deci, femeile fac o dublă muncă în România", a mai spus şeful statului.

El a menţionat că, de altfel, şi legea trimisă la promulgare, la articolul 57 alineatul 4 şi la articolul 60 alineatul 2, instituie diferenţe de tratament între femei şi bărbaţi, dând ca exemplu faptul că la balerini şi la militari stabileşte vârste diferite de pensionare între femei şi bărbaţi.

Un alt argument invocat de Băsescu a fost că noua lege creşte vârsta de pensionare pentru bărbaţi cu 3 ani, de la 62 la 65 de ani, în timp ce pentru femei cu 7 ani, de la 58 la 65 de ani. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului CC: Opoziţia faţă de egalizarea vârstei de pensionare, opunerea unui curent social internaţional.
 Vizualizări articol: 239 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
CC: Opoziţia faţă de egalizarea vârstei de pensionare, opunerea unui curent social internaţional0.05

Iulius Mall Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Servicii Optica Medicala Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei