Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoTănăsescu a spus că nu există perspectiva creşterii taxelor fiscale şi nici a cotei de TVA ca urmare a încheierii de către România a unui acord cu Fondul Monetar Internaţional.
El a precizat că suma pe care România ar putea să o împrumute de la instituţiile financiare internaţionale este între 18 şi 20 de miliarde de euro.
Tănăsescu a afirmat că Acordul cu FMI vine într-un moment în care România are nevoie de disciplină financiară şi a menţionat că unul din punctele acordului se va referi la o lege a responsabilităţii financiare şi la bugetarea multianuală.
Reprezentantul României la FMI a mai spus că un element important al discuţiilor dintre reprezentanţii Fondului şi autorităţile de la Bucureşti s-au referit la problematica socială.
Tănăsescu a afirmat că acest Acord ar conveni României pe trei paliere: stabilitate, predictibilitate şi recrediblizare. El a menţionat că Acordul va avea rolul de a asigura stabilizarea economiei pe termen mediu şi lung şi de repornire a motoarelor economiei.
Întrebat ce soluţii ar avea la dispoziţie România dacă nu ar încheia acordul cu Fondul, Tănăsescu a spus că soluţiile alternative sunt puţine, întrucât pe plan mondial există o lipsă de lichidităţi, dar şi de încredere în sistemul bancar.
"Este una dintre puţinele alternative de a da mesajul că România începe să îşi îndrepte greşelile din trecut", a adăugat el.
Tănăsescu a mai spus, răspunzând unor întrebări ale jurnaliştilor, că percepţia despre faptul că Fondul ar impune unele condiţii legate de îngheţarea salariilor a fost exagerată.
El a evitat să avanseze cifre legate de deficitul bugetar pe care l-ar putea înregistra România, dar a avertizat asupra faptului că şi România va fi afectată de deteriorarea profundă cu care se confruntă economiile ţărilor Uniunii Europene şi a ţărilor din zonă.
"Cred că şi economia României va suferi în 2009 o contracţie care va duce la accentuarea unor deficite", a adăugat el.
Tănăsescu a apreciat că este posibilă, în luna aprilie, o "cădere dramatică" a economiei, în condiţiile în care primele luni ale acestui an au indicat deja deteriorări semnificative ale principalilor indicatori economici.
El a afirmat că, după acest vârf negativ, dacă Guvernul de la Bucureşti va gestiona eficient acordul cu FMI, există posibilitatea unor ameliorări economice graduale.
"Putem spune că în a doua jumătate a anului există posibilitatea să asistăm la o relaţie de îmbunătăţire economică", a menţionat el.
Tănăsescu a mai spus că, în condiţiile încheierii acordului cu Fondul, pe o perioadă de 24 de luni, şi a unei politici responsabile a Guvernului, există posibilitatea ca şi agenţiile de rating să îşi revizuiască atitudinea faţă de România.
Raportul de evaluare a economiei româneşti întocmit de Fondul Monetar Internaţional a fost finalizat, urmând ca, miercuri, să fie redactată şi scrisoarea de intenţie pentru contractarea împrumutului. Pe baza scrisorii de intenţie vor fi semnate trei memorandumuri de finanţare cu instituţiile de la care va fi contractat împrumutul.
Acordul de împrumut pe care România îl va încheia cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană are un caracter preventiv, care rezultă şi din faptul că nu trebuie majorată nici cota unică de impozitare, nici taxa pe valoarea adăugată, a declarat, miercuri, premierul Emil Boc.
El a arătat, într-o conferinţă organizată de Ziarul Financiar, că România poate opri anumite efecte negative ale crizei economice prin măsuri preventive.
