Stolojan: Mărirea deficitului, pentru ca să nu se mărească impozitele sau să scadă cheltuielile

"Mărirea deficitului nu înseamnă cheltuieli în plus, înseamnă de fapt că nu mai trebuie să micşorăm cheltuielile bugetare", a spus Stolojan, explicând, astfel concluziile prognozei FMI, potrivit căreia România va înregistra un deficit bugetar de peste 4% şi o creştere economică negativă, între -3 şi -4%.

Prim-vicepreşedintele PDl a arătat că, dacă Guvernul va reface bugetul şi va spune că în loc de o creştere econmică de 2,5% se va înregistra o descreştere la -4%, atunci "vom avea o pierdere de venituri care va depăşi câteva miliarde".

"În mod normal, ca să echilibăm bugetul, ar trebui fie să majorăm taxele, fie să reducem cheltuielile sau ambele. Pentru a nu mai face asta, putem mări deficitul, dar nu ca să facem cheltuieli suplimentare, ci pentru a le menţine la nivelul adoptat de Parlament", a mai spus Stolojan.

Reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional le-a spus, miercuri, social-democraţilor, că prognoza FMI arată că România va înregistra un deficit bugetar de peste 4% şi o creştere economică negativă, între -3 şi -4%.

Surse din PSD au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mihai Tănăsescu i-a avertizat, miercuri, pe liderii social-democraţi, că Raportul Fondului Monetar Internaţional arată nu doar că România nu va putea respecta Tratatul de la Maastricht, care prevede obligativitatea ţărilor UE de a avea deficite bugetare de sub 3%, ci şi că riscă să înregistreze un deficit de peste 4%.

Tănăsescu a mai arătat că, potrivit estimărilor reprezentanţilor FMI, România va înregistra o creştere economică negativă, situată între -3 şi -4%, au mai arătat sursele citate. El a mai afirmat, la Comitetul Executiv Naţional al PSD, că suma cu care România s-ar putea împrumuta de la instituţiile financiare externe se situează între 18 şi 20 de miliarde de euro. Potrivit surselor citate, Tănăsescu a făcut o prezentare a soluţiilor pe care le-ar avea Guvernul pentru contractarea unui împrumut extern, menţionând că FMI poate acorda împrumuturi pe o perioadă de maxim şapte ani cu dobândă de 2-3%, iar Comisia Europeană şi Banca Mondială pot acorda împrumuturi pe o perioadă de maxim 5 ani, cu dobândă de 2-3%.

Tănăsescu a mai spus că, indiferent de soluţia aleasă de Guvern pentru un împrumut extern, efectele în economie nu se vor vedea decât după 18 luni. Reprezentantul FMI a mai afirmat, potrivit aceloraşi surse, că una dintre consecinţele împrumutului extern va fi aprecierea leului în raport cu principalele valute.