Geoană: Dominique Strauss-Kahn şi FMI s-au mai umanizat între timp?

"Se vorbeşte azi de un potenţial acord cu FMI, dar cam pe şuşotite. Eu cred că a venit clipa să aducem această dezbatere în dezbatere publică: care este costul relaţiei cu FMI? Dominique Strauss-Kahn şi FMI s-au mai umanizat între timp? Că ultima oară când i-am întâlnit erau puţin cam ultraortodocşi din punct de vedere macroeconomic. Care este preţul acordului cu FMI? Trebuie să discutăm", a spus Geoană.

Preşedintele Senatului a participat, miercuri, la conferinţa "Soluţii anticriză pentru România în Contextul Mondial".

Marţi, Mircea Geoană a declarat că autorităţile române trebuie să gândească un pachet anticriză concret, pentru a evita un acord de finanţare cu instituţii financiare internaţionale, respectiv cu FMI şi Banca Mondială.

"Trebuie să avem îndrăzneala să gândim un pachet anticriză concret, altfel, până la final de martie, vor veni aceiaşi prieteni de-ai noştri, bine intenţionaţi de altfel, şi ne vor spune «nu aveţi un program de criză, iată un program: un acord cu FMI!»", a spus Geoană, la o întâlnire cu reprezentanţii comerciali ai României în străinătate. El a arătat că acesta este un scenariu pe care l-am mai văzut în urmă cu câţiva ani.

Preşedintele PSD a declarat săptămâna trecută că amintirile relaţiei cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) îl "înfioară", Geoană apreciind că ar fi preferabil să nu se apeleze la FMI în ceea ce priveşte un împrumut extern, date fiind condiţiile extrem de dure, cu un impact social foarte puternic şi constrângeri semnificative.

Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat, luni, că Banca Naţională a României analizează, împreună cu reprezentanţii Guvernului, suma optimă de împrumutat de pe plan extern, în condiţii de costuri cât mai avantajoase şi cu un calendar rezonabil de rambursare.

Săptămâna trecută, Isărescu a declarat că un eventual acord cu FMI ar trebui să fie inclus într-un pachet de înţelegeri cu instituţiile europene. El a adăugat că un pachet de înţelegeri cu instituţiile europene presupune nu doar bani pentru acoperirea nevoilor de lichiditate şi protejarea rezervelor valutare, ci şi finanţări de proiecte.

La rândul lui, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, în 17 februarie, în plenul Parlamentului, că, dacă va fi necesar un credit din partea FMI, România se va adresa Fondului, întrucât "nimic nu este scump atunci când este vorba de stabilitatea economică şi financiară a unei naţiuni".

Orice acord cu FMI trebuie să treacă pe la Comisia Europeană, România fiind stat membru al UE, dar nu orice acord cu CE trebuie să treacă şi pe la FMI, a declarat săptămâna trecută premierul Emil Boc, precizând că o decizie privind un eventual împrumut va fi luată împreună cu BNR.