Geoană despre Legea 298/2008 : Există riscul ca România să se transforme înt-un "Small Brother"

Geoană a declarat, într-o conferinţă de presă, că este "preocupat" ca echilibrul între dreptul statului de a se apăra şi dreptul cetăţenilor la viaţă privată să nu fi fost "rupt" prin intrarea în vigoare a Legii 298/2008, privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Sunt preocupat de faptul că între echilibrul statului de a se proteja şi a ne proteja împotriva riscurilor de terorism sau crimă organizată internă sau internaţională nu cumva drepturile cetăţeneşti, dreptul la corespondenţă, dreptul la viaţă privată, dreptul la a nu fi ascultat fără temei în ţara ta, să nu fie cumva rupt", a declarat Mircea Geoană.

El a susţinut că doreşte ca pe tema acestei legi să aibă loc o dezbatere publică între societatea civilă şi factorii de decizie.

"Pledez pentru o dezbatere publică şi invit organizaţiile neguvernamentale şi parlamentarii români, indiferent de partid să vedem dacă avem astfel de legi, care reprezintă în mod cert o povară pentru sentimentul de libertate pe care toţi vrem să-l exercităm neîngrădit, dacă nu cumva trebuie să venim cu o legislaţie mai dură în contrapondere, cu întărirea elementului de verificare şi penalizare drastică a celor care cred că se pot juca cu legea în România", a mai spus Mircea Geoană.

Liderul social-democrat a mai spus că raporturile dintre libertatea persoanei şi stat s-au dezechilibrat, România riscând să se transforme într-un "Small Brother".

"Nu vreau să fac acuze şi să trimit săgeţi de natură politică, însă eu pot să vă spun azi că am un sentiment că s-au dezechilibrat raporturile între libertăţile individuale şi dreptul statului de a verifica mediul informaţional românesc. De acea cred că, indiferent de ce a spus Săftoiu, indiferent de telefoanele pe care le-au dat unii şi alţii, trebuie să verificăm, ca societate, dacă nu cumva suntem în faza în care Big Brother-ul din America se transferă într-un Small Brother din România", a afirmat Geoană.

Potrivit Directivei 24/2006 a Comisiei Europene (CE), privind păstrarea datelor generate sau prelucrate şi modificarea Directivei 58 din 2002, autorităţile publice pot recurge la prelucrarea datelor personale ale cetăţenilor numai legal şi doar dacă este necesar, în interesul siguranţei naţionale.

CE notează că dispoziţiile de drept intern privind legislaţiile naţionale în cazul păstrării datelor de către furnizorii de servicii în vederea prevenirii, cercetării, detectării şi urmăririi penale a infracţiunilor variază considerabil.

CE subliniază că Directiva 24/2006, împreună cu Directiva 58/2002 urmăreşte să asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor la respectarea vieţii private şi a comunicaţiilor, precum şi la protecţia datelor cu caracter personal ale acestora.

CE va prezenta Parlamentului European şi Consiliului, până la 15 septembrie 2010, o evaluare a aplicării prezentei directive şi impactul acesteia asupra operatorilor economici şi a consumatorilor.

În România, Legea 298/2008 reprezintă transpunerea directivei în legislaţia naţională, aceasta fiind, însă, criticată de la adoptarea sa, atât de către opinia publică, cât şi de instituţiile statului.

Ministerul Public (MP) susţine că legea îngrădeşte nepermis accesul anchetatorilor la date.

"Deşi textul (directivei, n.r.) este preluat în legea română în chiar articolul 1, prin dispoziţiile ulterioare, Legea 298/2008 îngrădeşte nepermis accesul organelor de aplicare a legii la datele reţinute, excluzând posibilitatea obţinerii lor în faza de investigare", a observat Ministerul Public.

De asemenea, explică reprezentanţii MP, listingul comunicărilor purtate de pe un post telefonic este relevant în cazurile de dispariţie a unor minori sau în cazuri de omor pentru efectuarea unor hărţi informaţionale, acestea fiind necesare în faza investigativă a cauzei.

Procurorul general Codruţa Kovesi a susţinut, marţi, că trebuie modificate prevederi ale legilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi anunţă că va trimite Ministerului Justiţiei observaţiile sale în acest sens, nemulţumită de condiţiile impuse la solicitarea listingurilor de convorbiri.

După bilanţul de marţi al activităţii Poliţiei Române, Codruţa Kovesi a declarat jurnaliştilor că va înainta, miercuri, Ministerului Justiţiei observaţiile sale cu privire la carenţele legislative legate de prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, demnitarul răspunzând unor întrebări referitoare la Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, intrată marţi în vigoare.

Potrivit legii, care a intrat în vigoare miercuri, furnizorii de servicii de comunicaţii pot da procurorilor date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informaţiile.

Pe de altă parte, reţinerea de date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet se vor aplica începând cu 15 martie 2009, conform Monitorului Oficial numărul 780, în care a fost publicată Legea 298 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii 506/2004 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Datele generate sau prelucrate în cadrul activităţii de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice, vor f puse la dispoziţia autorităţilor competente (MIRA, Ministerul Public, SRI şi SIE) în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave.

Potrivit noii legi, infracţiunea gravă este cea care încalcă Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Solicitarea autorităţilor privind transmiterea de date reţinute în condiţiile noii legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei - căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală - dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracţiuni grave.

Solicitarea transmiterii datelor poate fi autorizată şi de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori căruia i-ar reveni această competenţă, în caz de urgenţă, prin ordonanţă motivată, urmând ca instanţa să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia ordonanţei anchetatorului în cel mult 48 de ore.

Până la aceste modificări legislative, procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă listingul de convorbiri, fără a avea mandat de la judecător. Noile prevederi sunt considerate benefice de către judecători.

Ministerul Comunicaţiilor are la dispoziţie 30 de zile pentru a elabora normele metodologice de aplicare a legii. Monitorizarea aplicării prevederilor legii va fi făcută de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Aplicării Datelor cu Caracter Personal.